Componenta de instrumente financiare și granturi pentru mediul privat este una dintre cele mai avansate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar printr-un acord semnat cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, va exista un instrument de capital de risc pentru IMM-uri de jumătate de miliard de euro, a declarat, după ședința de Guvern, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, citat de Agerpres. „S-au spus tot felul de prostii despre PNRR, de pildă că nu ajută mediul privat. Componenta de instrumente financiare și granturi pentru mediul privat este una dintre cele mai avansate. Am negociat cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, suntem pregătiți să semnăm un acord imediat ce PNRR este aprobat și această injecție de capital în economia privată înseamnă o garanție de portofoliu pentru solvabilitate de 400 de milioane de euro. Asta înseamnă că firmele aflate în criză pot să aibă un credit-punte până când se termină criza, cu garanție acordată de stat. Va mai fi o garanție de portofoliu pentru acțiune climatică, de 100 de milioane de euro. Deci, firme care vor să investească în retehnologizare pot să aplice aici. Un instrument de capital de risc pentru IMM-uri de jumătate de miliard de euro. Asta înseamnă că BEI și FEI, imediat după aprobarea PNRR, vor începe procesul de selectare a unor bănci locale cărora li se oferă garanții de portofoliu și care vor putea să dea acești bani mai departe. Noi estimăm un efect de levier, în sensul în care pentru un euro pus prin acest instrument de garantare, în economia reală ajung 4 sau 5 euro”, a menționat Cristian Ghinea.

Demnitarul a făcut referire și la fondurile de infrastructură dedicate digitalizării, educației și sănătății.

„Pe lângă aceste instrumente financiare vor fi granturi pentru digitalizare, de 200 de milioane de euro, care vor fi administrate de Autoritatea pentru Digitalizarea României și o măsură de sprijin pentru listarea la Bursă. Avem o economie în care participarea la bursă este foarte limitată. Sunt diverse opreliști tehnice pentru listare. Vom avea un instrument de 35 de milioane de euro dedicat pentru asistență tehnică acordată companiilor care vor să se listeze la Bursa de Valori de la București. Avem 3,7 miliarde de euro la Educație și sunt foarte mândru că avem 12% din PNRR pentru educație, ceea ce este mai mult decât recomandarea făcută de Parlamentul European, de 10%. Zece mii de laboratoare vor dota școlile din România, 2.000 de microbuze «verzi», peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 50 de școli noi, «verzi». Tot o componentă avansată este cea de sănătate, de 2,5 miliarde de euro, unde vom construi sau dota 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de medici de familie și lucrăm la lista de spitale care vor fi construite sau renovate din acest fond de infrastructură pentru sănătate”, a apreciat Cristian Ghinea.

În viziunea ministrului, pe componenta de transporturi, România are nevoie de investiții în infrastructura rutieră și de căi ferate.

„Cred că acest mesaj a fost înțeles. Acum lucrăm la reforme care să facă aceste investiții acceptabile. Este ceea ce Comisia numește reforme însoțitoare la niște investiții. Cum a anunțat domnul Drulă (Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, n.r.), gândim o reformă a modului de taxare a transportului, de a încuraja transportul pe căi ferate și de a taxa în mod real gradul în care sunt utilizate drumurile publice. Se va trece de la rovinietă fixă la un sistem de taxare în care fiecare plătește în funcție de volumul de marfă și de distanța pe care transportă marfă. În primii doi ani, primul pas va fi instalarea unor sisteme digitale de urmărire a mărfurilor în România, urmând apoi pasul tehnic de taxare”, a punctat oficialul.

Potrivit lui Cristian Ghinea, România va depune, la 31 mai 2021, cereri pentru proiecte și reforme pentru toate cele 29,2 miliarde de euro alocate prin PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României este documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și reziliență. Mecanismul este gândit pe șase piloni, și anume: Tranziție verde; Transformare digitală; Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială și teritorială; Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)