Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a avut o performanță de 78%, în luna august, însă dincolo de succesul acestui sistem, suntem obligați să fim ambițioși și pe celelalte fracții de deșeuri, a declarat, într-o conferință de specialitate, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, citat de Agerpres. „Dincolo de toate disfuncționalitățile, de toate micile probleme, de toate cozile la care fiecare român a stat în perioada verii pentru a înapoia PET-uri sau alte tipuri de ambalaje, Sistemul Garanție-Returnare a avut o performanță, în luna august, de 78%. Dacă îndrăznim să comparăm acest procent cu tot ceea ce a reușit în ultimii 30 de ani în sistemul public de salubritate din România, vom constata că este incomparabil. Avem foarte mulți ani la rând în care am rămas încremeniți într-o cifră absolut rușinoasă pentru România. Cred că suntem obligați, dovedind prin Sistemul Garanție-Returnare că se poate atunci când inovezi, când ai curajul să iei anumite decizii ca în managementul deșeurilor municipale, și în managementul celorlalte fluxuri de material reciclabil pentru care există o responsabilitate a producătorilor, care nu fac parte din SGR, pentru fracție biodegradabilă. O treime din cele șase milioane de tone de deșeuri pe care România le produce anual face parte din această fracție. Nu mai vorbim despre construcții și demolări, despre deșeuri voluminoase și alte tipuri de materiale”, a spus Fechet.

Oficialul a admis faptul că SGR rezolvă o mică parte din întregul sistem al gestionării deșeurilor în România.

„Ceea ce vreau să subliniez este că suntem pe deplin conștienți că, dincolo de succesul Sistemului de Garanție-Returnare, înțelegem cât de puțin rezolvă acest sistem. Cred că suntem obligați să fim ambițioși în continuare și pe celelalte fracții. Cred că România are un potențial formidabil și mă bucur să văd mai nou că se deschid noi și noi capacități de reciclare în România, fie că discutăm despre plastic, fie că discutăm despre sticlă. Sper să existe acest lucru și la aluminiu”, a afirmat demnitarul.

Mircea Fechet a menționat, totodată, că, în privința trasabilității deșeurilor și a managementului acestora trebuie luate „niște decizii foarte curajoase”.

„Luni am participat alături de colegii de la Departamentul pentru Situații de Urgență la o misiune de verificare și de survol a digurilor de apărare la Dunăre. Avem aproape 1.200 km de astfel de lucrări. Din aer, aproape în fiecare comună, am văzut câte un depozit ilegal de deșeuri. Am identificat probabil zeci, dacă nu sute, de astfel de depozite ilegale, fie de deșeuri din construcții și demolări, fie de alte tipuri de deșeuri. Eu cred că va trebui să luăm niște decizii foarte curajoase în ceea ce privește trasabilitatea deșeurilor, managementul acestora, mecanisme cum ar fi «Plătește pentru cât arunci». Aceste lucruri vor trebui completate de un efort suplimentar făcut de autoritățile locale. Ceea ce facem la minister în legătură cu achiziția de insule digitalizate, în care putem să știm cine și cât aruncă la gunoi, și mai ales centrele de colectare cu acord voluntar, este extrem de benefic. Astăzi, în mare parte dintre cele peste 3.000 de localități din România, dacă vrei să-ți schimbi canapeaua, șifonierul, televizorul, cauciucurile de la mașină sau faci curățenie în baie, schimbi gresia, de cele mai multe ori cetățenii fie nu știu, fie nu au cum să se debaraseze de acele lucruri. În cel mai bun caz merg și le lasă la ghena de gunoi, lucru care dă bătăi de cap inclusiv salubristului”, a explicat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)