Eticheta ecologică oferă o șansă producătorilor de a-și manifesta interesul pentru ecologie, dar și consumatorilor în ceea ce privește comportamentul față de achiziția produselor de acest tip, a afirmat, la Reuniunea miniștrilor Mediului din țările membre ale Grupului de la Vișegrad, ministrul de resort, Barna Tanczos, citat de Agerpres. „Eticheta ecologică oferă o șansă producătorilor de a-și manifesta interesul pentru «ecologie», dar și consumatorilor în ceea ce privește comportamentul lor, prin alegerea produselor cu această etichetă. Datorită schimbărilor climatice, populația este mai preocupată de problemele de mediu, căutând noi modalități de limitare a impactului asupra planetei, prin reducerea cantității de carbon emise. În același timp, capacitatea de a reutiliza componente sau de a recicla materiale provenite din produse scoase din uz și fluxuri de deșeuri poate fi îmbunătățită. Astfel, reutilizarea și reprocesarea componentelor și materialelor reciclate în produse, precum și în activitățile relevante, cu luarea în considerare a materialelor non-toxice și a altor efecte asupra mediului și sănătății umane, trebuie să devină acțiuni necesare. Eco-etichetarea promovează utilizarea eficientă, durabilă și circulară a produselor și serviciilor prin utilizarea durabilă a resurselor naturale și a deșeului ca resursă”, a spus Barna Tanczos.

Conform unei postări pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), în intervenția pe tema Strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030 și Cadrul global pentru conservarea biologică post-2020, Barna Tanczos a subliniat faptul că România are 606 situri Natura 2000, ce acoperă aproape 23% din teritoriul țării. „Referitor la pregătirea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, în România, sunt desemnate și declarate 606 situri Natura 2000, care acoperă 22,8% din teritoriul țării. Dintre acestea, 171 sunt situri de protecție specială avifaunistică (SPA) și 435 situri de importanță comunitară (SCI). Procesul de desemnare a ariilor speciale de conservare (SAC) este în desfășurare, iar la începutul anului viitor vor fi desemnate peste 200 de asemenea arii. În ceea ce privește compilarea obiectivelor Natura 2000, în România, acestea sunt aprobate prin planuri de management, care reprezintă documentele oficiale ale unui proces continuu, care face posibilă în timp realizarea unui management eficient și adaptabil al ariilor naturale protejate, ce promovează măsurile de conservare. Acestea vor conține obiectivele de conservare pentru siturile Natura 2000, care trebuie să fie cât mai clare și simple posibil și să permită implementarea măsurilor operaționale de conservare (...). Vom începe revizuirea obiectivelor anterioare și elaborarea documentelor mai detaliate, măsurabile și specifice ariei, atât cu finanțare din fonduri europene, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmând a fi finalizate în 2025”, a menționat oficialul român.

De asemenea, demnitarul a arătat că România intenționează să implementeze un sistem de supraveghere și monitorizare a polenizatorilor prin măsuri indirecte axate pe protejarea sau crearea de habitate considerate benefice pentru polenizatori, pe asigurarea resurselor alimentare sau pe controlul speciilor invazive.

„În același timp, ne propunem să îmbunătățim protecția polenizatorilor sălbatici în procesul de evaluare a riscurilor reprezentate de pesticide. De asemenea, în prezent, suntem în proces de revizuire a legii ariilor naturale protejate și intenționăm să includem speciile de polenizatori ca specii protejate la nivel național. Aceste măsuri de conservare și de protecție înseamnă restricții. De fiecare dată, restricțiile trebuie să vină, în paralel, cu măsuri de compensare a veniturilor pierdute”, a precizat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)