Ministrul Mediului: În curând deschidem apelul de proiecte prin PNRR pentru fabrici de reciclare, în valoare de 220 milioane euro
Telex » Știri 3 aprilie, 10:00
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că în curând va fi deschis apelul de proiecte pentru construirea de fabrici de reciclare, un program de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 220 de milioane de euro, proiectele putând beneficia de finanțări de până la 8 milioane de euro. "Am instituit un program de finanțare din PNRR în valoare de 220 de milioane de euro, cred că foarte curând se va deschide apelul de proiecte. Ghidul de finanțare a parcurs procesul de transparentizare, a fost trimis către Monitorul Oficial. Probabil în viitoarele săptămâni vom avea deja primele proiecte, primele cereri de finanțare depuse la Administrația Fondului de Mediu (AFM) pentru acest program, pe care noi îl numim «fabrici de reciclare» și unde finanțăm, dacă citez bine din memorie, o valoare maximă de 8 milioane de euro pentru fiecare astfel de investiție", a declarat, într-o conferință de presă susținută la Târgu Mureș, ministrul Mircea Fechet, citat de Agerpres.
Ministrul a adăugat că, în privința Directivei ambalaje, el este interesat foarte mult să reprezinte și interesele industriei din România. El a subliniat că ghidul de finanțare se referă la activități de tratare și de reciclare a deșeurilor și nu se referă la producători de ambalaje biodegradabile sau compostabile.
"Trebuie ca pe întregul lanț de producție și pe în întregul lanț de viață a unui astfel de material să te asiguri că ai capacități suficiente (...) În cadrul programului despre care vă vorbeam mai devreme, pot aplica și beneficiari care doresc să investească în fabrici de reciclare. Pentru fracția biodegradabilă sunt foarte multe discuții la nivel european. Suntem foarte bine conectați, inclusiv cu producătorii din România, pentru că încercăm în același timp să protejăm industria românească. Dacă discutăm de directiva ambalaje, spre exemplu, ne interesează foarte mult să reprezentăm și interesele industriei din România, înțelegând în același timp că toți ne dorim un mediu mai curat", a afirmat ministrul Mediului.
El a arătat că deșeurile biodegradabile ar reprezenta jumătate din cantitatea totală de deșeuri care se produce în România, însumând 3 milioane de tone.
"Cu alte cuvinte, din cele 6 milioane tone, aproximativ 3 milioane de tone sunt astfel de deșeuri. Din acest motiv, până să mă îngrijorez de sticla de șampon sau alte lucruri (...), avem o reală problemă cu modul în care gestionăm cele 3 milioane (tone n.r.) de deșeuri biodegradabile, în sensul în care, pe de o parte, nu reușim să asigurăm o colectare separată a acestora așa cum ar trebui, pentru a le putea transforma în compost, lucru care se întâmplă în foarte multe state membre. Pe de altă parte, ne chinuim în multe județe cu instalațiile de sortare convenționale pentru fracția uscată", a spus Mircea Fechet.
Referitor la fracția biodegradabilă, ministrul a susținut că "aproape că numărăm pe degete județele unde există instalații conforme care își fac treaba așa cum trebuie" și că nu e suficient doar să se asigure o colectare adecvată.
În contextul în care Directiva 904/ 2019 privind plasticul de unică folosință prevede că în acest an firmele vor trebui să introducă pe piață cu 10% mai puține recipiente și ambalaje, în anul 2025 cu 15% mai puține, iar în 2026 cu 20% mai puține, distribuitorii de ambalaje de unică folosință susțin că problemele de mediu s-ar putea rezolva prin folosirea ambalajelor compostabile sau biodegradabile.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională