Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime adecvate își propune în principal adecvarea salariului minim, astfel încât să fie protejată puterea de cumpărare a lucrătorilor și să existe o analiză cât mai atentă cu privire la distribuția salariilor, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, citată de Agerpres. Guvernul a aprobat, în iunie, proiectul Legii privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Totodată, ministrul Muncii a subliniat că trebuie să se aibă în vedere și productivitatea muncii, astfel încât competitivitatea companiilor să nu fie afectată.

"Acest proiect de lege își propune în principal adecvarea salariului minim, astfel încât să protejăm puterea de cumpărare a lucrătorilor, să avem o analiză cât mai atentă cu privire la distribuția salariilor. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de productivitatea muncii, astfel încât competitivitatea companiilor să nu fie afectată", a menționat Simona Bucura-Oprescu, la dezbaterea despre transpunerea în legislația națională a directivei europene privind salariile minime adecvate, organizată de Blocul Național Sindical.

În ceea ce privește contractele colective de muncă, ministrul a subliniat că trebuie să se ajungă la o acoperire de aproximativ 80%, de la 20% în prezent.

"În calitate de ministru al Muncii, îmi doresc să facem împreună mai mult și să vină un moment în care România să nu mai aibă nevoie de salariul minim european sau salarii minime adecvate, astfel încât nivelul de salarizare în România să fie peste acest nivel propus prin Directivă, de 50% din salariul mediu brut pe economie, respectiv 60% din salariul median. În ceea ce privește impactul pe contractele colective de muncă, din păcate, nivelul la care ne aflăm astăzi este foarte redus. Directiva legislativă a UE 2022/2041 ne spune că ar trebui ca ținta noastră să fie undeva la 80% acoperire a contractelor colective de muncă, iar astăzi suntem în jurul a 20%, ceea ce este foarte puțin. Și aici, împreună, avem de lucrat astfel încât, printr-un mediu sănătos din punct de vedere al cadrului legal, dar și prin modul în care încurajăm actorii pe lanțul contractelor colective, să reușim să creștem numărul acestora", a adăugat Simona Bucura-Oprescu.

Potrivit acesteia, în prezent, salariul mediu brut pe economie este de 7.567 lei, iar salariul minim negociat în cadrul Consiliului Național Tripartit se ridică la 3.700 lei, ceea ce înseamnă că "suntem aproape de ținta de 50%".

"De asemenea, dacă anul trecut aveam 1.855.498 de lucrători care primeau salariul minim pe economie, astăzi avem 1.105.977, adică avem o scădere a numărului angajaților care sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Tendința este bună. Dacă anul trecut discutam despre 27,84% din numărul total al contractelor individuale de muncă lucrători plătiți cu salariul minim, astăzi procentul este de 16,62%", a afirmat ea.

Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, și în Planul Național de Redresare și Reziliență, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv, bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.

Salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi actualizat anual, în funcție de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și productivitatea muncii la nivel național. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câștigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele și patronatele.

De asemenea, se prevede că Directiva (UE) 2022/2041 se va aplica tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creșterea accesului salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și la o acoperire a protecției prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.

Se prevede, de asemenea, sancționarea nerespectării dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)