Fonduri în valoare de 1,9 miliarde de euro vor intra, joi, în contul statului român, acestea reprezentând prefinanțarea din împrumutul acordat României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce au fost atinse țintele și jaloanele din trimestrul IV 2021, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat citat de Agerpres. „În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului. Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021”, precizează sursa citată.

Decizia de punere în aplicare a Consiliului din data de 3 noiembrie 2021 arată că sumele împrumutului vor fi disponibilizate în zece tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor coordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Potrivit sursei citate, responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanțarea va fi dedusă procentual din valoarea tranșelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, iar România poate solicita accelerarea compensării prefinanțării prin deducerea unor sume mai mari din tranșa/tranșele ulterioare.

MIPE menționează, totodată, că sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, și virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României, se utilizează pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR.

„Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de Ministerul Finanțelor, în calitate de împrumutat, și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național al Planului Național de Redresare și Reziliență. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării”, notează ministerul de resort.

Reprezentanții MIPE subliniază că instituția va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022, din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan.

Suma aferentă implementării PNRR este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi de 14.942.153.000 de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Toate acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul raportat în 2019.

Planul conține 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a șase piloni și a 15 componente. Principalele obiective ale Planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)