Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a alocat cei mai mulți bani pentru Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, sesiunea 2024, care se va derula în perioada 27 septembrie - 8 octombrie, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, citat de Agerpres. „Este de departe cel mai ambițios buget pe care AFM l-a pus la bătaie vreodată. Am alocat în acest an două miliarde de lei. Dacă ne uităm la trendul pentru bugetul aferent «Casa Verde», panouri fotovoltaice, putem să constatăm că bugetul a crescut de la an la an și sunt convins că în anii care urmează vom păstra același trend. Bineînțeles că nu trebuie să ne limităm la panouri fotovoltaice”, a precizat ministrul Mediului, la a XII-a ediție a conferinței „Energia în priză”. El a menționat că ponderea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice dobândește din ce în ce mai mai mult teren și „asta înseamnă nu doar facturi mai mici pentru acei români care se bucură de acele investiții, dar înseamnă și un mediu mai curat”.

Ministrul a spus că înțelege „frustrarea pe care o simt prosumatorii atunci când se trezesc scoși din rețea”, din cauza supraîncărcării, după ce au așteptat să-și vadă panourile puse pe casă și nu se pot bucura de investiții. „Din acest motiv am crescut cuantumul alocării financiare de la 20.000 la 30.000 lei pentru fiecare beneficiar, tocmai împreună cu finanțarea unor acumulatori în cuantum cu o capacitate de minim cinci kilowați, care ar trebui să asigure cel puțin o parte din energia consumată în acea gospodărie atunci când nu e soare pe timpul nopții sau atunci când panourile solare nu produc”, a subliniat Mircea Fechet.

El a pledat, totodată, pentru investițiile în tehnologiile de pompare, respectiv „acele acumulări hidrotehnice care folosesc energia electrică”, pentru a se produce mai multă energie.

„Fără îndoială că energia și mediul, energia și schimbările climatice sunt două teme atât de strâns legate, încât în multe state membre ale Uniunii Europene nici măcar nu se află în două ministere diferite. Poate din același motiv, și Planul Național Integrat Energie-Climă se face într-o colaborare între Ministerul Energiei și Ministerul Mediului și cred că, înțelegând toate aceste lucruri, putem să discutăm despre ceea ce avem deja astăzi, despre oportunitățile pe care le avem la dispoziție și despre ceea ce ne propunem”, a mai spus ministrul.

În opinia sa cea mai mare provocare este legată de costul pe care va trebui să îl asigurăm atunci când vom trece la o energie cu o pondere cât mai mare, regenerabilă. „Ar trebui ca banii pe care îi avem la dispoziție în AFM și, marea pondere a acestor sume vine din vânzarea certificatelor de gaze cu efect de seră, să se întoarcă în tehnologii care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și tocmai din acest motiv încercăm să deschidem noi linii de finanțare pentru anumite chestiuni care n-au fost finanțate în trecut”, menționează ministrul. El a dat ca exemplu energia produsă cu ajutorul gunoiului de grajd, unde România are din PNRR o finanțare peste 100 de milioane de lei. „Urmează să finanțăm producerea de energie electrică și energie termică pentru astfel de capacități. Există astăzi investitori privați care au ales din surse proprii să adopte astfel de tehnologii, însă eu cred că trebuie să să folosim acești bani și pentru astfel de lucruri”, a mai declarat Mircea Fechet.

Acesta a admis că de multe ori există blocaje chiar din partea Ministerului Mediului. „Încercăm să decarbonizăm sectorul energetic, încercăm să ardem mai puțin combustibili fosili, dar în același timp constatăm că durează un aviz de mediu un an sau mai mult pentru un parc eolian, ceea ce mie personal mi se pare ridicol. Până la urmă, într-o politică națională pe care toată lumea o înțelege din punct de vedere al urgenței, pe scară ierarhică, funcționarii din fiecare agenție de mediu din România, dar toată lumea trebuie să înțeleagă că aceste termene trebuie scurtate pe cât posibil”, a mai spus ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)