Planul de restaurare a naturii va avea un rol esențial pentru identificarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice sănătoase și vor sprijini producția agricolă și securitatea alimentară, consideră ministrul Mediului, Mircea Fechet, citat de Agerpres. "Aceste măsuri vor contribui inclusiv la productivitatea solului, furnizarea și calitatea apei, crearea interacțiunilor între obiectivele de restaurare și cele de energie și climă. În acest context, salutăm abordarea treptată propusă pentru pregătirea de către fiecare Stat membru a acestui plan și propunerea privind ciclurile de monitorizare", a precizat Mircea Fechet, care a participat la reuniunea miniștrilor Mediului din Statele Membre UE de la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, la evenimentul organizat sub egida Președinției suedeze a Consiliului UE a fost prezent și secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ionuț Sorin Banciu.

Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat Regulamentul privind restaurarea naturii, Regulamentul referitor la modificarea și completarea Regulamentului (UE) 2019/1242 privind standardele referitoare la emisiile de CO2 provenite de la vehiculele grele noi, Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Pe tema regulamentului privind restaurarea naturii, ministrul mediului, apelor și pădurilor a subliniat că România susține obținerea acordului, iar măsurile de restaurare care vor fi puse în aplicare vor aduce multe beneficii pentru mediu și cetățeni și vor contribui la obiectivul UE de neutralitate climatică.

"Considerăm că textul adoptat acum are meritul de a oferi flexibilitatea necesară pentru Statele Membre de a decide unde se aplică și care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanțelor și specificităților naționale, dar fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor. De asemenea, eforturile în ceea ce privește asigurarea finanțării implementării acestui regulament nu sunt neglijabile. Un alt aspect important pentru România, pe care l-am menționat încă de la începutul discuțiilor, este nedeteriorarea, element esențial al acestui Regulament, dar foarte sensibil, mai ales din perspectiva zonelor din afara rețelei Natura 2000. Apreciem că soluția de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicațiilor economice și sociale", a subliniat demnitarul român.

În ceea ce privește propunerea de regulament privind standardele de emisii de CO2 pentru vehiculele grele noi, ministrul Mircea Fechet și-a exprimat îngrijorarea privind impactul unor ținte foarte ambițioase asupra accesibilității prețurilor și asupra gradului de modernizare a flotei existente, în special în Statele Membre care se confruntă deja cu o vechime ridicată a acestora.

"România salută această propunere de Regulament din perspectiva obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și a îndeplinirii obiectivului UE 2050 de neutralitate climatică. Totodată, vehiculele grele cu emisii scăzute sau zero pe drumurile europene ar contribui la eforturile Statelor Membre, inclusiv ale României, de îndeplinire a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, ca urmare a adoptării pachetului legislativ «Fit for 55». De asemenea, considerăm că atingerea țintelor privind autobuzele electrice va sprijini eforturile de îmbunătățire a calității aerului, în special în marile centre urbane. Este foarte important să avem în vedere consumatorul final", a precizat ministrul Mediului.

În intervenția sa pe tema Propunerii de Directivă privind calitatea aerului înconjurător, ministrul consideră că, având în vedere efectele poluării aerului asupra sănătății umane, revizuirea Directivei este necesară, iar propunerea de noi standarde de calitate, în acord cu ultimele orientări privind calitatea aerului la nivel mondial, este importantă.

Potrivit acestuia, atingerea noilor standarde de calitate a aerului într-un termen scurt implică măsuri ambițioase cu costuri ridicate iar pentru a crește eficacitatea eforturilor de îmbunătățire a calității aerului este necesară o identificare corectă a surselor relevante de emisii, precum și identificarea și punerea în practică a măsurilor concrete și eficiente de reducere a emisiilor din aceste surse și posibilitatea de a verifica eficiența acestor măsuri.

Un alt aspect menționat de demnitarul român este contribuția fondului regional care, în anumite situații, poate contribui cu o pondere importantă la valoarea concentrațiilor măsurate.

În ceea ce privește întărirea politicilor de adaptare la schimbările climatice, ministrul Mircea Fechet a precizat că România susține nevoia de adaptare și creștere a rezilienței la efectele schimbărilor climatice.

"În plus, având în vedere că adaptarea la efectele schimbărilor climatice necesită în proporție de peste 80% o nouă abordare în managementul apelor și ținând cont de caracterul transfrontier al apelor, este evident că este necesară coordonarea acțiunilor la nivelul bazinelor hidrografice transfrontieră. Deși adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să continue să țină cont de specificitatea și circumstanțele naționale și locale, considerăm că există spațiul necesar să avem și o abordare mai pronunțată la nivel european", a mai precizat Mircea Fechet.

Următoarea reuniune a Consiliului de Mediu va fi organizată de Președinția spaniolă a Consiliului UE la Luxemburg, la 16 octombrie 2023.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)