2023 a fost cel mai cald an din istorie pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010. Totodată, intervalul 2012 – 2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), precizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), într-un comunicat. „Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme – care s-au agravat deja – vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene de a combate atât cauzele, cât și efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea țintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalitățile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon și emisiile de gaze cu efect de seră presupun un efort comun, concertat, statele având obligația de a respecta angajamentele pe care părțile și le-au asumat prin Acordul de la Paris și prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România susține determinarea Uniunii Europene de a căuta soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale țărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice și este solidară cu acestea și și-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050“, a declarant ministrul de resort Mircea Fechet.

„Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere“, precizează MMAP.

Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră, proces prin care atmosfera captează o parte a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄), oxidul de azot (N₂O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili, iar, în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale.

Potrivit reprezentanților MMAP, omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO₂ pe an. Pentru a rămâne în cadrul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani.

În vederea combaterii încălzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat, în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare“, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant“, perioada 2011 – 2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.

Temperatura medie la suprafața globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850 – 1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce privește media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne.

„2023 are acum șase luni și două anotimpuri care au depășit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie“, a declarat Samantha Burgess, șef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), într-un comunicat de presă.

Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie.

Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.

Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)