Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil  de energie. Prin proiect, iniţiatorii propun reglementarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice.

Potrivit proiectului, măsurile de protecție socială pot fi:

a) financiare constând în ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale pentru iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă şi utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie;

b) non-financiare constând în facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale;

c) alte facilități constând în ajutoare financiare destinate achiziționării de dispozitive/instalații/sisteme ce pot conduce la creșterea eficienței energetice în locuință.

Măsurile de protecție socială se finanțează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.

În scopul stabilirii măsurilor concrete de sprijin, a beneficiarilor acestora și a criteriilor de eligibilitate, prin proiect se reglementează:

1. definirea termenilor utilizați, între care:

▪ consumator vulnerabil de energie – persoană singură/familie, care, din motive de boală, vârstă, venituri insuficiente sau alţi factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale;

▪ consumul mediu lunar de energie termică – cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru persoana singură/familie, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură;

▪ zona de temperatură – gruparea judeţelor în funcţie de temperaturile medii multianuale înregistrate;

▪ familie – totalitatea persoanelor care au acelaşi domiciliu ori reşedinţă şi/sau care locuiesc şi gospodăresc împreună şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei, indiferent dacă între acestea există sau nu relații de rudenie;

▪ persoană singură – persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, care locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

▪ locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă – construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului ori închiriată sau asupra căreia exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei;

▪ sezon rece – perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită/redusă într-unul sau mai multe judeţe la solicitarea consiliilor judeţene, cu avizul Autorităţii Naţionale de Meteorologie;

▪ ajutor pentru încălzirea locuinţei – măsură de sprijin financiar, din categoria celor prevăzute la art.2 alin. (2) suportată din bugetul de stat şi/sau, după caz, din bugetele locale, destinată consumatorilor vulnerabili, care are drept scop acoperirea integrală sau, după caz, a unei părţi din cheltuielile cu încălzirea locuinţei. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale, combustibili solizi sau petrolieri. Acesta se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, acesta fiind cel principal utilizat;

▪ supliment pentru energie – măsură de sprijin financiar, din categoria celor prevăzute la art.2 alin. (2) suportată din bugetul de stat şi/sau, după caz, din bugetele locale, destinată consumatorilor vulnerabili, care are drept scop acoperirea integrală sau, după caz, a unei părţi din cheltuielile cu iluminatul locuinței, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă şi utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie;

▪ facilitați privind accesul la energie – măsuri de sprijin din categoria celor prevăzute la art. 2 alin. (3) pentru accesul și conectarea la sursele de energie disponibile;

▪ sprijin pentru eficientizarea consumului de energie – măsură financiară din categoria celor prevăzute la art.2 alin. (2) suportată din bugetul de stat şi/sau, după caz, din bugetele locale ori fonduri europene, destinată consumatorilor vulnerabili pentru acoperirea unei părți din costul sistemelor utilizate pentru creșterea eficienței energetice;

▪ sărăcie energetică – desemnează situația în care, din cauza combinației între veniturile mici, costurile ridicate la energie și eficiența energetică scăzută a locuinței, o persoană sau o gospodărie nu își permite asigurarea nevoilor energetice minimale servicii energetice de bază care să garanteze un nivel de trai decent;

▪ nevoi enegetice minimale – reprezintă consumul minim al unei familii pentru iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții sau ameliorarea sănătății persoanelor;

▪ valoare de referință – nivelul maxim al ajutorului pentru încălzirea locuinței aferent unei luni, stabilit în funcție de sistemul de încălzire utilizat;

▪ gospodărie – unitate formată dintr-o locuință și din persoanele fizice care o locuiesc, având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor. 

2. principalele măsuri de protecție socială

A. Ajutorul pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece, vizând următoarele aspecte:

▪ reglementarea tipului de ajutoare: pentru încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat; pentru încălzirea cu gaze naturale; pentru încălzirea cu energie electrică și pentru încălzirea cu combustibili solizi sau lichizi;

▪ stabilirea limitei maxime a veniturilor până la care o persoană sau familie poate beneficia de ajutoare pentru încălzire, respectiv:

- de 810 lei/persoană în cazul familiilor;

- de 1.445 lei în cazul persoanei singure

▪ stabilirea cuantumului ajutoarelor, respectiv prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă;

▪ stabilirea valorii de referință la care se aplică compensarea procentuală: de 250 lei/luna pentru gaze naturale de 500 lei pentru energie electrică de 80 lei pentru combustibili solizi și petrolieri. Pentru energia termică valoarea de referinţă se stabilește în limita consumului mediu definit de lege şi în funcție de preţul local al gigacaloriei;

▪ trecerea la stabilirea nivelurilor de venituri și a valorilor de referință în valoare nominală, fără a mai fi raportate la indicatorul social de referință;

▪ reglementarea modalității de facturare a energiei termice în cazul consumatorilor vulnerabili, respectiv pe baza consumului efectiv;

▪ reglementarea principalelor aspecte privind stabilirea și plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinței

- acordarea ajutorului se realizează prin dispoziție a primarului, pe bază de cerere și declarație pe proprie răspundere privind componența familiei și veniturile membrilor acesteia, însoțită de documente doveditoare;

- la stabilirea veniturilor familiei sau persoanei singure în vederea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei vor fi luate în considerare toate veniturile realizate de membrii acesteia în luna anterioară depunerii cererii așa cum sunt acestea definite de art. 8 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

- stabilirea în responsabilitatea primarului și a serviciului public de asistență socială a obligativității efectuării de anchete sociale, la solicitarea agențiilor pentru prestații sociale, precum și la solicitarea altor terți, precum și în cazul celor care solicită ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie electrică;

- elaborarea și transmiterea de către primar a situațiilor centralizatoare privind beneficiarii ajutorului pentru încălzirea locuinței, veniturile acestora și cuantumul ajutorului maxim la care pot avea dreptul;

- furnizorul de energie termică, respectiv de gaze naturale va calcula ajutorul efectiv care se va acorda beneficiarului pe baza consumului efectiv înregistrat

▪ stabilirea de obligații clare ale beneficiarului și de atribuții în sarcina primarului, asociației de proprietari/chiriași și furnizorului de energie termică sau gaze naturale, a căror neîndeplinire se pedepsește, în funcție de gravitatea acestei, cu amendă contravențională sau conform legii penale;

▪ plata ajutorului pentru încălzirea cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri pentru beneficiarii de ajutor social se asigură, ca și în prezent, de către primari, din bugetele locale și se efectuează o singură dată, la începutul sezonului rece pentru întreaga perioadă. 

B. Suplimentul pentru energie

▪ definirea categoriei de beneficiar, respectiv familiile și persoanele singure care au dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței;

▪ stabilirea cuantumului suplimentului pentru energie în funcție de sursa de energie, respectiv:

- 30 lei pentru consumul de energie electrică;

- 10 lei pentru consumul de gaze naturale;

- 10 lei pentru consumul de energie termică;

- 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri.

▪ perioada de acordare a suplimentului pentru energie, respectiv pe parcursul întregului an;

▪ posibilitatea acordării suplimentului, cumulat, pentru sursele de energie utilizate;

▪ majorarea cuantumului suplimentului la 50 de lei, în cazul în care unica sursă este energia electrică;

▪ decontarea suplimentului pentru energie la furnizor. 

C. Interzicerea deconectării de la sursele de energie

▪ interzicerea deconectării de la sursele de energie se aplică în condițiile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 235/2019 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali pentru consumatorii vulnerabili definiți de prezentul proiect de lege. Fac excepție persoana singură sau familia în care cel puțin un membru care din motive de sănătate, pe baza documentelor eliberate de instituţii medicale abilitate/vârstă, necesită continuitatea alimentării locuinţei cu energie electrică, ale căror venituri pe membru de familie este de până la nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. 

3. Actualizarea nivelului de venituri și a cuantumurilor ajutoarelor propuse

▪ în funcție de evoluția veniturilor populației și a prețului serviciilor, prin Hotărâre a Guvernului 

4. Aplicarea de sancțiuni

▪ sancțiunile contravenționale se aplică primarului, furnizorilor de energie termică/electrică/gaze naturale, după caz, asociațiilor de proprietari/locatari pentru nerespectarea dispozițiilor cuprinse de lege. Acestea sunt preluate din OUG nr.70/2011.  

5. Intrarea în vigoare și abrogări

▪ intrarea în vigoare se propune pentru septembrie 2021. Aplicarea noii proceduri de calcul pentru ajutorul de încălzire necesită pregătiri administrative din partea primăriilor, a furnizorilor de energie termică/electrică/gaze naturale, precum și a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Din acest considerent, intrarea în vigoare și aplicarea efectivă a prevederilor acestui proiect de act normativ poate fi realizată începând cu un nou sezon rece;

▪ pentru aplicarea prevederilor acestui proiect de act normativ se propune ca normele metodologice să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 iulie 2021, astfel încât instituțiile implicate să poată asigura logistica necesară aplicării;

▪ se propune ca odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, să se abroge OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr.92/2012, cu modificările și completările ulterioare;

▪ se propune ca odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I a acestei legi să fie abrogată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările ulterioare, ținând cont de faptul că în materia ajutoarelor pentru încălzire prevederile acestui din urmă act normativ prin aprobarea prezentului proiect de lege nu vor mai fi de actualitate, iar în materia celorlalte drepturi reglementate de Legea nr.196/2016, în perioada 2016 – 2020 au fost aprobate mai multe modificări ale actelor normative ce urmau să fie abrogate odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.196/2016, modificări ce nu au fost incluse și in Legea nr.196/2016.

Au fost menținute procedurile de stabilire și plată a dreptului, așa cum au fost reglementate în OUG nr.70/2011.

Față de OUG nr.70/2011, comparativ proiectul de lege aduce, între altele, următoarele noutăți:

▪ creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul. Nivelul maxim pe persoană din familie crește de la 800 lei la 810 lei, iar pentru persona singură de la 1082 lei la 1445 lei;

▪ cuantumul ajutorului se stabilește prin compensare procentuală față de o valoare de referință, pentru toate sistemele de încălzire, față de cuantumurile nominale prevăzute anterior pentru gaze naturale, energie electrică și combustibili solizi/lichizi;

▪ se introduce suplimentul pentru energie în cuantum egal pentru toate gospodăriile, acordat pe tot parcursul anului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)