Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de HG pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr.1425/2006. Principalele modificări propuse de inițiatori, care au reieșit ca urmare a schimbărilor care au loc pe piața muncii, a situațiilor identificate în procesul de implementare precum și a promulgării Legii nr. 208/2021 pentru aprobarea OUG nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a procesului de consultare interinstituțională și care vizează HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, sunt:

♦ La Capitolul V – Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă – s-a reglementat posibilitatea utilizării semnăturii electronice în sensul completării cerințelor în vigoare pentru a acoperi și situația utilizării semnăturii electronice în cadrul instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;

♦ La Capitolul VII – Comunicarea și cercetarea evenimentelor, înregistrarea și evidența accidentelor de muncă și a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea și raportarea bolilor profesionale – Secțiunea a 4-a – Comunicarea, cercetarea și înregistrarea evenimentelor produse în afara granițelor României, în care sunt implicați lucrători ai unor angajatori români, aflați în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public sau a îndatoririlor de serviciu: ▪ modificarea procedurii de cercetare a evenimentelor petrecute în afara granițelor țării în care sunt implicați cetățeni români în sensul simplificării acesteia pentru a permite deblocarea unor situații apărute în procesul de implementare; ▪ introducerea a trei noi anexe necesare în cadrul procedurii de cercetare a evenimentelor petrecute în afara granițelor țării în care sunt implicați cetățeni români; ▪ stabilirea unui termen maxim pentru cercetarea evenimentelor menționate; ▪ aplicarea noilor prevederi formulate prin prezenta hotărâre referitoare la completarea dosarelor de cercetare a evenimentelor produse în afara teritoriului țării și pentru dosarele de cercetare aflate deja în derulare, dar nefinalizate, acestea fiind înregistrate la angajator, respectiv la inspectoratele teritoriale de muncă;

 ♦ La Capitolul VII – Secțiunea a 7-a – Cercetarea bolii profesionale: ▪ modificarea numărului de zile pentru cercetarea bolii profesionale realizată de medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București (de la 7 la 30 de zile) având în vedere dificultatea procurării documentelor necesare cercetării; ▪ întocmirea procesului verbal de cercetare în 7 exemplare, fiind introdus ca noutate înmânarea unui exemplar al acestuia și Centrului național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar – Institutul Național de Sănătate Publică (INSP); ▪ trecerea activității Comisiei de experți din zona juridică spre zona exclusiv științifică, de expertiză propriu-zisă, prin abrogarea art. 155 și 156 din Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare, și preluarea atribuțiilor Comisiei de experți de către Comisiile de soluționare a contestațiilor, constituite la nivelul Direcțiilor de sănătate publică;

♦ La Capitolul VII – Secțiunea a 8-a – Declararea bolilor profesionale: ▪ întocmirea fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 în 6 exemplare, pentru informarea părților interesate, respectiv: direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, medicul de medicina muncii din clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, Institutului National de Sănătate Publică – Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar – Secția sănătate ocupațională și informare toxicologică, și asigurătorul la nivel teritorial; ▪ reglementarea unei proceduri simplificate de semnalare-cercetare-declarare a cazurilor de boală profesională, prevăzută la art.149-158 din Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006, în situații epidemiologice excepționale (pandemii sau epidemii), respectiv: cercetarea se face de către medicul de medicina muncii din direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București în baza documentelor primite în format electronic sau prin corespondență poștală, fără a mai fi necesară prezența acestuia la sediul unității economice la care a fost semnalat cazul de boală profesională;

♦ La Capitolul VII – Secțiunea a 9-a – Raportarea bolilor profesionale: ▪ introducerea termenului de 30 de zile pentru raportarea bolilor profesionale nou declarate de către direcția de sănătate publică la Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, INSP, în vederea înregistrării în Registrul operativ național informatizat al bolilor profesionale.

♦ Actualizarea a cinci anexe (anexa nr.13, nr.19-22) ținând cont de modificările menționate anterior, precum și de noile date științifice în legătură cu bolile profesionale.

Potrivit Notei de fundamentare, „proiectul de act normativ urmărește, pe baza consensului tuturor părților implicate în elaborarea lui, cadrul comun și unitar al acțiunilor în domeniul securității si sănătății în muncă. Proiectul de act normativ vizează, prin modificările solicitate, îmbunătățirea practicii medicale în specialitatea medicina muncii”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)