Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a publicat pe site-ul instituţiei, pentru consultare, un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială. Potrivit iniţiatorilor, indicatorii naționali de incluziune socială revizuiți și propuși prin proiectul de act normativ sunt în număr de 47 și acoperă următoarele sectoare: standard de viață, ocuparea forței de muncă, beneficii sociale, servicii sociale, educație, sănătate, locuire, participare socială și politici zonale. „Acești indicatori naționali de incluziune socială sunt comprehensivi și echilibrați”, menţionează reprezentanţii MMPS, în Nota de fundamentare. Principalele instituții responsabile la nivel de indicatori sunt Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administraţiei, (MLDPA) Institutul Național de Statistică (INS), Ministerul Sănătății (MS)/ Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), EUROSTAT, precum și alte sisteme internaționale de monitorizare. Majoritatea indicatorilor provin din date de anchetă, respectiv 43 de măsuri, iar 13 măsuri provin din date administrative. Sunt 47 de surse de date respectiv din anchete INS (24), anchete internaționale (10), alte anchete (5), date administrative (4) și sistemul conturilor de sănătate (1). „Pe de o parte, sistemul de indicatori trebuie să urmărească progresul și să ofere o diagnoză a situației socio-economice. Pe de altă parte, ei trebuie să îndeplinească criteriile de fidelitate, validitate și relevanță”, spun iniţiatorii proiectului.

Unul dintre scopurile proiectului de act normativ îl reprezintă îmbunătățirea modului de raportare a datelor administrative prin structurarea datelor pe domenii, simplificarea tabelelor, prezentarea acestora în serii de timp și adăugarea de noi dezagregări, precum și prin unificarea formatelor de prezentare și automatizarea procesului de preluare și publicare a datelor. De asemenea, revizuirea indicatorilor de incluziune socială va conduce la îmbunătățirea cunoașterii fenomenelor sociale, a cunoașterii impactului politicilor sociale în ceea ce privește standardul de viață, ocuparea forței de muncă, asistența socială, educația, sănătatea, locuirea, participare socială și politici zonale și, implicit, la fundamentarea bazată pe evidențe, științifică a politicilor publice și programelor de intervenție în aceste domenii. „Creșterea gradului de acces la serviciile de interes public general și eficiența politicilor publice au impact direct asupra calității vieții tuturor cetățenilor, în special a celor în risc de excluziune socială și asupra tuturor comunităților, în special a celor dazavantajate în ceea ce privește unul sau mai multe dintre domeniile menționate. Creșterea gradului de cunoaștere la nivel național, comunitar, instituțional și personal conduce la creșterea gradului de responsabilizare la toate aceste nivele și, în consecință la progres social”, se mai arată în Nota de fundamentare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)