Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) intenționează să modifice Legea nr.219/2015 privind economia socială, prin promovarea unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat în transparență decizională, pe site-ul instituției. Potrivit MMSS, revizuirea legislației în domeniul economiei sociale va contribui la asigurarea forței de muncă necesară angajatorilor din întreprinderile sociale, la incluziunea socială a persoanelor aparținând grupului vulnerabil, asigurând accesul la un loc de muncă și un trai decent, la consolidarea pieței muncii și la prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național.

Inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul că, în România, impactul economic al întreprinderilor sociale este marginal, actualul cadru legislativ și de politică publică nevalorificând suficient potențialul întreprinderilor sociale de a inova și de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă. „Obiectivul principal al economiei sociale nu este profitul, ci îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de noi oportunități pentru persoanele din grupul vulnerabil sau pentru membrii comunității care nu au acces la suficiente resurse pentru a se dezvolta, facilitând accesul acestora la resursele și serviciile comunității”, precizează reprezentanții MMSS. De asemenea, dezvoltarea structurilor dedicate economiei sociale crește de la an la an, devenind un important pilon în crearea locurilor de muncă. „Întreprinderile sociale, devin factori vizibili în comunitățile lor, reușind să contribuie la dezvoltarea economică și incluziunea socială din România”, subliniază inițiatorii proiectului.

În scopul asigurării unei activități eficiente de implementare a prevederilor legale în domeniul economiei sociale, de centralizare a informațiilor necesare, corecte și complete cu privire la situația și evoluția domeniului economiei sociale la nivel național, MMSS a înființat Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale (RUIES), administrat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Astfel, dinamica sectorului de economie socială conform Registrului Unic de evidență al Întreprinderilor Sociale, este evidențiată prin acordarea a 2.485 atestate de întreprindere socială și 136 mărci de întreprindere socială de inserție în perioada 2016-2021. De asemenea, conform datelor acestuia, în toate județele din România există cel puțin o întreprindere socială atestată, media națională fiind de 35 de întreprinderi pe județ. Cea mai mare densitate se înregistrează în județul Alba, cu 295 întreprinderi sociale atestate, urmat de Cluj cu 179 de întreprinderi sociale atestate, Maramureș – 152, Dolj – 126, Prahova – 120, Iași – 119, Argeș – 116, Brașov – 107, Dâmbovița – 104 și Prahova – 63. Județele cu un număr mare de întreprinderi sociale atestate sunt cele caracterizate fie de pre-existența unui sector puternic și inovativ al serviciilor sociale (caracterizat inclusiv de existența unor întreprinderi sociale atestate), fie /și a unui sector economic relativ puternic.

MMSS relevă, în Nota de fundamentare, că, deși numărul întreprinderilor sociale crește constant, dinamica de înființare a acestora este influențată foarte mult și de perioadele în care se acordă finanțări europene. Totodată, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS- CoV-2, în perioada stării de urgență și a stării de alertă au fost instituite o serie de restricții în ceea ce privește desfășurarea activităților și au fost reglementate mai multe măsuri pentru stabilirea mijloacelor și procedurilor necesare pentru siguranța socială și economică a populației, precum și măsuri de protecție socială. În aceeași măsură ca toate celelalte entități care desfășoară activități economice, lipsa consumatorilor, personal angajat trimis în șomaj tehnic, costuri suplimentare pentru asigurarea echipamentelor și a materialelor de protecție sau chiar interzicerea activității pe perioada stării de urgență, pot duce, în cele mai multe cazuri, la pierderea veniturilor realizate din activitățile desfășurate, ceea ce înseamnă noi probleme sociale.

MMSS a elaborat un chestionar privind Economia Socială – Întreprinderile Sociale cu scopul de a evalua impactul crizei COVID-19 asupra întreprinderilor sociale, de a informa aceste entități cu privire la măsurile active disponibile în cadrul legal, dar și de a vedea ce tip de sprijin apreciază a fi util în activitatea desfășurată. Chestionarul a fost transmis în luna mai 2020 către entitățile care activează în domeniul economiei sociale. Analiza răspunsurilor primite a relevat următoarele: ▪ 21,4% din respondenți au fost întreprinderi sociale, iar 78,6% întreprinderi sociale de inserție; ▪ 67,9% provin din mediul urban, iar 32,1% din mediul rural; ▪ 66,7% din persoanele angajate aparținând grupului vulnerabil provin din sistemul de protecție a copilului, 33,3% sunt persoane din familii beneficiare de ajutor social; ▪ 50% persoane fac parte din familii beneficiare de alocție pentru susținerea familiei, 16,7% persoane fără adăpost, 33,3% aparțin altor categorii de persoane aflate în risc de marginalizare; ▪ 100% persoane aflate în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacție a nevoilor de trai. Pentru persoanele angajate în aceste întreprinderi, s-au acordat 100% servicii consiliere, 100% adaptarea la locul de muncă, 66,7% cursuri de formare profesională, 33,3% au beneficiat de găzduire în centre rezidențiale.

În perioada stării de urgență și a stării de alertă în care au fost aplicate măsurile pentru limitarea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, 57,1% dintre respondenți au răspuns că activitatea a fost întreruptă, 32,2% au răspuns că activitatea a fost redusă de scăderea cererii, 10,7% au suspendat contractele de muncă ale unui/unor angajați, 14,3% au încetat contractele de muncă ale unui/unor angajați. Pentru persoanele ale căror contracte individuale au fost suspendate, 35,7% au beneficiat de indemnizație de șomaj. La întrebarea cum anticipează evoluția întreprinderilor de economie socială în următoarea perioadă 50% au răspuns că stagnează, 28,6% din respondenți au răspuns că își vor restrânge activitatea și vor reduce numărul persoanelor angajate, 21,4% nu au răspuns. Din răspunsurile respondenților reiese că 28,6% din structurile de economie socială au fost dezvoltate prin proiecte POSDRU sau POCU, iar 64,3% au fost dezvoltate în mod independent. Referitor la acordarea de facilități și sprijin pentru dezvoltarea acestor entități, 82,1% dintre respondenți au răspuns că scutirea sau scăderea taxelor și impozitelor ar fi utile, 7,1% au considerat oportună acordarea de consultanță și asistență post-înființare,10,8% nu știu/nu răspund; de asemenea, 85,7% doresc soluții dedicate finanțării pentru dezvoltare, iar 64,3% consideră că un sprijin util din partea autorităților ar fi punerea la dispoziție a spațiilor pentru derularea activității; sprijinul pentru dezvoltarea de piețe de desfacere este apreciat ca util pentru 57,1% dintre respondenți.

„Întreprinderile sociale oferă un răspuns adaptat la aceste probleme sociale complexe. Aceste întreprinderi creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru tinerii aflați în situații de risc, pentru femei și persoane cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire pentru locul de muncă și mentoratul necesar pentru a intra pe piața muncii și a avea o carieră pe termen lung, într-un post decent. Avându-se în vedere contextul economic și social actual, situația expusă, precum și opiniile primite din partea persoanelor implicate direct în astfel de activități economice, se impune modificarea cadrului de reglementare a prevederilor Legii nr. 219/20015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare”, precizează MMSS.

Pentru a-și atinge potențialul economic și social – spun inițiatorii proiectului de act normativ – economiei sociale trebuie să i se creeze mediul favorabil prin: • îmbunătățirea ecosistemului de funcționare, • reglementarea cadrului strategic de dezvoltare, • crearea de facilități fiscale și non-fiscale, • promovarea ca al treilea sector între public și privat cu o dinamică relativă proprie.

În acest context, prin proiectul de OUG publicat pentru consultare publică  se propune modificarea și completarea Legii nr.219/2015 prin: ▪ completarea obiectului de reglementare al legii; ▪ redefinirea domeniului economiei sociale; ▪ completarea categoriilor de persoane juridice care pot fi întreprinderi sociale; ▪ completarea principiilor care stau la baza economiei sociale cu principiul privind procesul decizional transparent și responsabil în interesul colectivității pe care o deservește; ▪ actualizarea rolului economiei sociale în: dezvoltarea comunităților locale, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea incluziunii și coeziunii sociale, tranziția către economia circulară și inovarea socială, implicarea persoanelor din grupul vulnerabil în activități cu caracter social și/sau activități economice, accesul persoanelor din grupul vunerabil la resursele și serviciile comunității; ▪ definirea unor noi expresii, precum: impact social, comunități de practică și registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale, precum și redefinirea întreprinderii sociale și întreprinderii sociale de inserție; ▪ introducerea întreprinderilor sociale ca beneficiar al mecanismelor de sprijinire, dezvoltate de către autoritățile locale; ▪ au fost modificate condițiile de acordare a atestatului de întreprindere socială, fiind diminuat procentajul alocat rezervei statutare sau realizării scopului social la „minimum 70% din profitul/excedentul realizat”; ▪ au fost revizuite obligațiile întreprinderilor sociale privind termenul de comunicare a raportului de activitate anual, la 3 luni și realizarea accesului persoanelor interesate la documentele pe care acestea le transmit agenției de ocupare, la cerere; ▪ a fost reglementat modul de renunțare la statutul de întreprindere socială care se poate face prin „notificarea agenției de ocupare”; ▪ clarificarea obligațiilor întreprinderilor sociale privind raportările anuale, ținând cont de data diferențiată privind încheierea anului calendaristic sau încheierea exercițiului financiar specific categoriei de persoană juridică atestată; ▪ stabilirea detaliată a organelor de control care au atribuția de a verifica respectarea criteriilor care au stat la baza eliberării atestatului de întreprindere socială; ▪ modificarea criteriilor de acordare a certificatului de întreprindere socială de inserție prin eliminarea cumulului privind ponderea de 30% din personalul angajat și timpul de lucru cumulat al acestor angajați, fiind prevăzută condiția alternativă de realizare a acestui procentaj, în vederea stimulării înființării de întreprinderi sociale de inserție; ▪ a fost introdus un capitol nou care conține măsuri de finanțare a întreprinderilor sociale și întreprinderilor sociale de inserție și mecanisme de sprijinire și încurajare a acestora; ▪ introducerea posibilității ca întreprinderile sociale să beneficieze de subvențiile prevăzute la art. 80 și 85 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare; ▪ subvenționarea cheltuielilor cu formare profesională pentru angajații care aparțin grupului vulnerabil, în procentaj de 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională, din bugetul asigurărilor pentru șomaj; ▪ acordarea accesului întreprinderilor sociale la sumele prevăzute la art.78, alin. (6) și art.123^1, din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv sumele rezultate ca urmare redirecționării unui procentaj de 3,5% din impozitul pe venit realizat de contribuabili; ▪ completarea atribuțiile compartimentului de economie socială din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă; ▪ modificarea structurii Comisiei Naționale pentru Economia Socială, prin reducerea numărului de membri la 8; ▪ se completează Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale cu date privind contractele de voluntariat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)