Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri și eliminarea unor inechități sociale

Guvernul a modificat și completat Codul fiscal, printr-o ordonanță de urgență, în scopul implementării măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare aprobat de Parlament la 4 ianuarie 2017. Setul de măsuri introduse prin actul normativ vizează susținerea mediului de afaceri, prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, precum și prin stimularea activității de inovare, cercetare și dezvoltare. Rezultatele urmărite prin aplicarea acestor decizii sunt: crearea de noi locuri de muncă, încurajarea capitalului autohton, atragerea investițiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, investiții în infrastructură și în fabrici noi, dezvoltarea capacităților de producție, astfel încât să se creeze premisa unei creșteri economice sustenabile.

Astfel, pentru societățile care în prezent desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea de scutire de la plata impozitului pe profit se aplică în primii 10 ani de activitate. De asemenea, pentru contribuabilii nou-înființați care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, facilitatea se acordă pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

Prin această măsură se urmărește stimularea desfășurării activităților de inovare și cercetare-dezvoltare, cu efecte directe asupra menținerii în țară a forței de muncă specializate, valorizând astfel potențialul uman de care dispune România, cu specializări în diferite domenii de activitate.

• creșterea competitivității economiei românești prin inovare;
• creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii;
• creșterea rolului științei în societate.

Anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare erau obligați la plata unui impozit pe profit în cotă de 16% aplicat asupra rezultatului fiscal obținut din aceste activități.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

În ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, ordonanța de urgență aduce mai multe elemente de noutate. În primul rând, majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 la 500.000 euro, modificând astfel una dintre condițiile care trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii.

De asemenea, în vederea stimulării creării de locuri de muncă și pentru așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi, se stabilește o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și se abrogă cota de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Totodată, actul normativ conține reguli tranzitorii pentru persoanele juridice române, plătitoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii și care sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2017.

Anterior intrării în vigoare a noilor reglementări, sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor prevedea cote de impozitare diferite în funcție de numărul de salariați.

Impozitul pe venit

O altă măsură constă în eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activităților cu caracter sezonier (prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități), în baza contractului individual de muncă, încheiat pe durată determinată. Măsura propusă are ca efect dezvoltarea unui capital uman calificat. De asemenea, măsura are scopul să fidelizeze forța de muncă autohtonă, prin stabilitatea raporturilor contractuale de muncă și diminuarea migrării personalului specializat pentru aceste activități, cu un impact semnificativ în plan social.

Potrivit reprezentanților Executivului, decizia are scopul încurajării vânzării imobilelor, ceea ce permite creșterea industriei construcțiilor, orientată spre construcția de locuințe.

Anterior intrării în vigoare a acestei reglementări, la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

• 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
• peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

• 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
• peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

Un alt element de noutate constă în deducerea de la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor a contravalorii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaților, și nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate de angajați, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate (conform Legii nr. 95/2006, republicată), în limita echivalentului în lei al sumei de 400 euro anual.

Contribuții sociale obligatorii

Potrivit ordonanței de urgență, se introduce excepția potrivit căreia persoanele care realizează venituri din investiții și/sau din alte surse nu datorează contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Totodată, se elimină plafonul reprezentând valoarea sumei echivalente cu cinci câștiguri salariale medii brute, aferentă bazei lunare de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor. De asemenea, se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contravaloarea a cinci câștiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, investiții și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează asupra venitului realizat.

„Astfel se urmărește eliminarea inechităților privind plata contribuțiilor în procente egale, pentru toți salariații, prin renunțarea la actualele plafoane privind contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate”, se precizează într-un comunicat al Guvernului.

Pe lângă măsurile fiscale introduse au fost reglementate și măsuri tehnice de corelare a acestora cu cadrul normativ în vigoare.