În Monitorul Oficial nr. 956 din 16 octombrie 2020 a fost publicată HG nr. 864/2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016. Potrivit iniţiatorilor, promovarea actului normativ s-a impus ca urmare a: ▪ clarificării tratamentului fiscal aplicabil operațiunilor compensatorii din cadrul contractelor de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională; ▪ necesității corelării cu prevederile Codului fiscal, ca urmare a modificărilor succesive aduse acestuia; ▪ necesității respectării unor decizii recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene; ▪ prevederilor art. III din Legea nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 15 iulie 2020; ▪ necesității introducerii unor prevederi privind regimul TVA aferent operațiunilor de administrare a creditelor și/sau de administrare a garanțiilor de credit, efectuate în cadrul contractelor de credit sindicalizat, în concordanță cu Liniile directoare agreate de către Comitetul TVA din cadrul Comisiei Europene; ▪ necesității clarificării regimului TVA aferent operațiunilor de administrare a fondurilor de pensii ocupaționale, reglementate de Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale.

Schimbările survenite prin acest act normativ au în vedere următoarele:

♦ Titlul II „Impozitul pe profit”

S-au completat exemplele prezentate în cadrul pct. 13 alin. (2) din norme cu o nouă literă conținând prevederi privind regimul fiscal al cheltuielilor înregistrate de contribuabili ca urmare a participării la operaţiuni compensatorii privind contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, astfel cum sunt reglementate de OUG nr. 189/2002, constând în realizarea de echipamente, tehnică, tehnologie, materiale, produse ce fac obiectul contractului de achiziţie sau la prestarea de servicii care contribuie la implementarea şi exploatarea în bune condiţii a echipamentelor şi produselor achiziţionate.

♦ Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată”

▪ Modificarea exemplului nr. 2 de la pct. 4 alin. (5) din norme, pentru corelarea cu prevederile art. 316 din Codul fiscal care prevede că o persoană care depășește în cursul anului plafonul de scutire prevăzut la art. 310 din Codul fiscal trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, dacă realizează operațiuni taxabile, scutite cu drept de deducere etc. Prin urmare, indiferent dacă cea de-a doua tranzacție este scutită sau taxabilă, persoana fizică devine persoană impozabilă după această tranzacție și trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă valoarea cumulată a celor două tranzacții depășește plafonul de scutire, întrucât prima operațiune efectuată ar fi fost taxabilă.

▪ Completarea prevederilor alin. (11) ale pct. 7 din norme cu un exemplu de bunuri acordate în mod gratuit pentru scopuri legate de desfășurarea activității economice a persoanei impozabile, respectiv bunurile acordate gratuit în vederea respectării obligațiilor de compensare prevăzute de OUG nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările și completările ulterioare. Textul vizează doar clarificarea regimului TVA aplicabil acestor operațiuni.

▪ Având în vedere modificările și completările aduse articolului 270 alin. (8) din Codul fiscal prin Legea nr. 131/2020, precum și dispozițiile art. III din această lege, s-a impus modificarea și completarea în mod corespunzător a normelor.

▪ Introducerea unui nou punct, pct. 10¹, prin care se aduc clarificări în contextul prevederilor art. 274¹ din Codul fiscal cu privire la cupoanele valorice, articol introdus prin Legea nr. 60/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost transpuse dispozițiile referitoare la cupoanele valorice din Directiva (UE) 2016/1065.

▪ Modificarea pct. 24 alin. (7) din norme ca urmare a modificării art. 281 din Codul fiscal prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea OUG nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care prevederile alin. (9) ale art. 281 au fost abrogate, iar operațiunile enumerate în cadrul alin. (9) au fost preluate la alin. (8) al art. 281.

▪ Modificarea pct. 32 alin. (6) din norme în sensul eliminării acelor dispoziții care nu mai sunt corelate cu textul art. 287 lit. d) din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

▪ Abrogarea prevederilor alin. (3) și (12) ale pct. 37, întrucât acestea erau date în aplicarea art. 291 alin. (2) lit. d) și f) din Codul fiscal, iar operațiunile respective (cazare, restaurant și catering) au fost mutate la art. 291 alin. (3) lit. d) și e) din Codul fiscal.

▪ Modificarea pct. 38 alin. (2) din norme, întrucât vechiul text putea crea confuzie în sensul că putea conduce la interpretarea că regimul TVA aplicabil pentru livrarea terenului pe care este construită locuința diferă pentru livrările prevăzute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 şi 4 din Codul fiscal față de livrarea prevăzută la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3. Astfel, pentru toate livrările prevăzute la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, se aplică aceeași cotă de TVA pentru livrarea clădirilor/locuințelor și pentru terenul pe care acestea sunt construite, respectiv cota redusă de 5%, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

De asemenea, s-a modificat pct. 38 alin. (3) – (6) din norme, pentru corelare cu prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal. Astfel, prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, au fost modificate prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, în sensul eliminării condițiilor referitoare la limitarea suprafeței de teren pe care este construită locuința și a numărului de locuințe care pot fi achiziționate cu cota redusă de TVA de 5%.

Totodată, au fost introduse în cadrul pct. 38 clarificări cu privire la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru serviciile de cazare, restaurant și catering, prevederi care se regăseau anterior la pct. 37 alin. (3) și (12) din norme.

▪ Iniţiatorii au explicat, în Nota de fundamentare a actului normativ, faptul că, din analiza liniilor directoare emise de Comitetul TVA din cadrul Comisiei Europene privind regimul TVA aferent anumitor servicii prestate în legătură cu creditele sindicalizate (documentul A - TAXUD.C.1(2018)6540764 – 955) reiese că în opinia Comisiei Europene și a Comitetului TVA, serviciul care constă în administrarea creditului sindicalizat prestat de către una dintre instituțiile financiare care acordă creditul sindicalizat și care este desemnată de ceilalți participanți la contractul de credit sindicalizat pentru administrarea creditului,  este considerat drept „administrarea creditului de către persoana care îl acordă” și prin urmare  este scutit potrivit art. 135 alin. (1) lit. b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. O opinie similară este valabilă și pentru serviciul de administrare a garanțiilor de credit.

Deși liniile directoare ale Comitetului TVA nu au caracter obligatoriu pentru statele membre, acestea reflectă poziția Comisiei Europene și a majorității statelor membre cu privire la această problematică. În acest context, Normelor metodologice au fost completate cu prevederi privind regimul TVA aferent operațiunilor de administrare a creditelor și/sau administrare a garanțiilor de credit, efectuate în cadrul contractelor de credit sindicalizat, în concordanță cu Liniile directoare agreate în cadrul Comitetului TVA din cadrul Comisiei Europene (documentul A - TAXUD.C.1(2018)6540764 – 955).

▪ Conform precizărilor reprezentanţilor MFP, prin adresa nr. 999/13.02.2020, Autoritatea de Supraveghere Financiară a semnalat că fondurile de pensii ocupaționale reglementate de Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale se încadrează, alături de fondurile de pensii administrate privat și alături de fondurile de pensii facultative, în categoria fondurilor speciale de investiții, pentru a căror administrare se aplică scutirea de TVA. În acest context, normele metodologice au fost completate în sensul  includerii fondurilor de pensii ocupaționale în categoria fondurilor speciale de investiții, pentru administrarea cărora se aplică scutirea de TVA.

▪ Modificarea pct. 78 alin. (11) în sensul corectării trimiterii eronate la prevederile alin. (9) din teza a doua cu trimiterea la prevederile alin. (10).

▪ Introducerea unui alineat nou la pct. 79, alin. (14¹), prin care se permite ajustarea în favoarea persoanei impozabile a taxei aferente bunurilor de capital, în ipoteza reînregistrării în scopuri de TVA a acesteia după ce a avut codul de TVA anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) şi h) din Codul fiscal, dacă bunurile de capital au fost utilizate pentru realizarea de operațiuni cu drept de deducere, altele decât cele constând în livrarea în regim de taxare a bunurilor respective, pe perioada în care persoana a avut codul anulat. Se are în vedere faptul că pe perioada în care au avut codul anulat aceste persoane au avut obligația plății TVA pentru operațiunile efectuate.

▪ Abrogarea alin. (4) al pct. 83 din norme în vederea respectării hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C – 388/18, potrivit căreia cifra de afaceri ce servește drept referință în scopul aplicabilității regimului special pentru întreprinderile mici trebuie stabilită pe baza tuturor sumelor, exclusiv TVA, încasate sau care urmează a fi încasate de persoana impozabilă, independent de modalitatea în care aceste sume vor fi efectiv impozitate.

▪ Modificarea pct. 88 alin. (1) și (20) și a anexei 5, pentru corelare cu modificarea adusă art. 316 alin. (9) din Codul fiscal prin OUG 69/2020. Totodată, în vederea stabilirii unor reguli unitare în cazul persoanelor care solicită înregistrarea în scopuri de TVA ulterior începerii activității, înregistrarea este considerată valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care se solicită înregistrarea.

♦ Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale”

▪ Introducerea unei prevederi prin care să se asimileze valorile prevăzute în Normele metodologice cu referire la capitalul subscris și vărsat aplicabil operatorilor înființați în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare și operatorilor pentru care actele normative de înființare prevăd patrimoniu de afectațiune sau altele asemenea.

▪ Corelarea de ordin tehnic a prevederilor din Normele metodologice cu modificările art. 342 alin. (1) – (2) din Codul fiscal.

▪ Ca urmare a abrogării prevederilor art. 342 alin. (5) – (6) din Codul fiscal, s-a considerat necesar a fi abrogate și modificate prevederile din Normele metodologice care reglementează contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată și cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzută în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, contribuții ce se regăseau în nivelul accizelor pentru anumite produse accizabile.

▪ Având în vedere modificarea art. 348 din Codul fiscal, au fost abrogate sau modificate unele prevederi referitoare la modalitatea de constituire a garanțiilor din cuprinsul Normelor metodologice. Întrucât Normele metodologice nu prevedeau modul de executare a garanțiilor reglementate la art. 348 alin. (1) din Codul fiscal, au fost introduse  prevederi în acest sens.

▪ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritate responsabilă de implementarea programelor de dezvoltare rurală, a solicitat ca rezultat al înființării a numeroase plantații cu arbuști fructiferi de genul zmeur, mur, afin şi coacăz, în special prin fonduri comunitare nerambursabile, reanalizarea cadrului existent în sensul flexibilizării acestuia pentru ca activitatea desfășurată de micii producători de fructe să cuprindă și producția de băuturi tradiționale obținute din fructe de pădure. Reprezentanții producătorilor au identificat ca principală problemă asigurarea condițiilor de autorizare, respectiv asigurarea nivelului minim al capitalului social pe care operatorii sunt obligați să îl dețină, precum și nivelul minim al garanției minime pe care trebuie să îl constituie în favoarea organelor fiscale teritoriale, în sensul diminuării acestora.

▪ S-a avut în vedere că Normele metodologice nu conțineau precizări privind limita minimă până la care poate fi redusă garanția în cazul antrepozitarilor autorizați, fapt ce a dat naștere la interpretări diferite atât din partea operatorilor economici, cât și a autorităților fiscale/vamale și chiar din partea instanțelor de judecată; ca atare, a fost completat în acest sens pct. 8 de la Titlul VIII din Normele metodologice.

▪ Întrucât prevederile art. 351 din Codul fiscal au fost modificate, în sensul introducerii unor prevederi referitoare la definirea produsului cidru, s-au abrogat precizările care vizau aceleași aspecte din Normele metodologice.

▪ Întrucât micile distilerii pot folosi în procesul tehnologic butoaiele de lemn necalibrate sau nelitrate, fară nicio restricție, doar pe baza declarației pe propria răspundere, s-a considerat necesară extinderea acestei proceduri și la antrepozitele autorizate cu același obiect de activitate. Pentru eliminarea diferențelor existente între producătorii de produse distilate realizate în cazane tradiționale (țăranești) și operatorii care utilizează același proces de producție dar în cadrul unui antrepozit fiscal, a fost introdus  alin. (17¹) la pct. 30 în sensul că micile distilerii care utilizează în procesul tehnologic butoaie de lemn să fie autorizate în aceleași condiții ca și operatorii care realizează aceleași produse, tradițional, în cazane și butoaie de lemn pentru care nu este necesară avizarea de către Biroul Român de Metrologie Legală.

Pentru eliminarea tratamentului diferențiat aplicabil operatorilor economici care solicită autorizarea ca antrepozite fiscale pentru producția sau depozitarea de produse energetice în raport cu operatorii economici care solicită autorizarea ca antrepozite fiscale pentru producția de alcool și de distilate, a fost modificat pct. 30 alin. (24), în sensul că în procesul de autorizare a antrepozitelor fiscale pentru producția sau depozitarea de produse energetice, operatorii economici să poată prezenta pentru rezervoarele și recipientele calibrate, certificate eliberate și de laboratoare de metrologie agreate de Biroul Român de Metrologie Legală.

▪ În vederea corelării prevederilor pct. 46 alin. (3) cu cele ale pct. 44 din Normele metodologice, s-a impus să se facă trimitere la pct. 44 alin. (7) în loc de pct. 44 alin. (8).

▪ Pentru eliminarea tratamentului diferențiat aplicabil operatorilor aerieni civili în raport cu cei aparținând instituțiilor de stat care implică apărarea, ordinea publică, sănătatea publică, siguranța și securitatea națională, au fost modificate prevederile din Normele metodologice astfel încât să se considere că produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru aviație, alta decât aviația turistică în scop privat, sunt aprovizionate indirect de la un antrepozit fiscal și în cazul în care acestea sunt recepționate de persoana care deţine certificat de autorizare ca operator aerian sau care deţine dreptul de folosinţă, sub orice formă, a unei aeronave pentru care există un certificat de autorizare pentru aviaţie, în alimentatoare sau în rezervoare proprii.

▪ În vederea interpretării fără echivoc a dispozițiilor alin. (2) de la pct. 92 din Normele metodologice, au fost separate cele două teze în alineate distincte.

▪ Pentru eliminarea tratamentului diferențiat aplicabil instituțiilor de stat care implică apărarea, ordinea publică, sănătatea publică, siguranța și securitatea națională, în raport cu celelalte instituții de stat care nu implică apărarea, ordinea publică, sănătatea publică, siguranța și securitatea națională, s-au modificat prevederile din Normele metodologice astfel încât toate autoritățile publice să beneficieze de scutirea de la plata accizelor pentru produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru aviație, alta decât aviația turistică în scop privat, precum și de scutirea de la plata accizelor pentru produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru navigația în apele comunitare și pentru navigația pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, alta decât pentru navigația ambarcațiunilor de agrement private.

▪ Având în vedere dificultățile întâmpinate de  operatorii economici în procesul de distrugere a băuturilor alcoolice și a produselor din tutun prelucrat devenite improprii consumului, s-a impus prevederea unui termen în cadrul căruia reprezentantul autorității vamale teritoriale să se prezinte la locația unde are loc procesul de distrugere.

▪ În vederea eliminării dificultăților întâmpinate de către organele vamale în procesul de emitere și ulterior de revocare a autorizațiilor de utilizator final, ca urmare a constatării existenței obligațiilor fiscale restante, s-a introdus condiţia ca operatorul economic să nu dețină obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, pentru corelarea cu prevederile legale referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească la autorizare ceilalți operatori cu produse accizabile, respectiv antrepozitari fiscali autorizați, destinatari înregistrați, expeditori înregistrați și importatori autorizați.

▪ Ținând cont că, în cazul aprovizionării cu produse energetice care provin din achiziții intracomunitare proprii a aeronavelor deținute de persoanele prevăzute la pct. 92 alin. (4) lit. b), nu era prevăzut un document care să însoțească produsele accizabile pe durata transportului, de la locul de primire al produselor accizabile în regim suspensiv de accize către locul de livrare la aeronave, în vederea supravegherii și controlului produselor accizabile pe durata transportului s-a impus a fi prevăzut un astfel de document, respectiv produsele accizabile să fie însoțite de un document comercial pe suport de hârtie care să conțină informațiile din documentul administrativ electronic, prevăzut în anexa nr. 33, mai puțin codul de referință administrativ unic, așa cum este prevăzut și în situațiile descrise la pct. 125 alin. (1), respectiv pct. 142 alin. (3) din Normele metodologice.

▪ Întrucât prevederile art. 437 din Codul fiscal au fost modificate prin OUG nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, în sensul introducerii unor prevederi referitoare la valorificarea produselor accizabile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită, au fost abrogate precizările care vizează aceleași aspecte din Normele metodologice.

▪ Pentru o completare corectă a situației lunare centralizatoare a achizițiilor de produse accizabile în aplicația EMCS-RO stocuri, respectiv pentru ca stocul final să fie cel corect existent efectiv la operatorul economic, a fost introdusă rubrica Cantități ieșite la Recapitularea perioadei din cadrul anexei nr. 19 de la Titlul VIII din Normele metodologice.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)