România continuă să se numere printre țările Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime brute pe economie, de 743 euro (aproximativ 3.700 lei) în semestrul al doilea al anului 2024, potrivit celui mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România, relatează Agerpres. În semestrul al doilea al anului 2023, salariul minim brut pe economie în România era de 604 euro (aproximativ 3.000 lei).

„Țara noastră se află în 2024 aproape de nivelurile salariilor minime brute din Bulgaria (477 euro), Ungaria (675 euro) și Letonia (700 de euro) Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în România se va majora la 4.050 lei/lună, față de 3.700 lei cât este în prezent, conform unei Hotărâri de Guvern adoptate în luna noiembrie 2024. Salariul minim net, adică ceea ce angajatul primește în mână, va fi de 2.575 lei (515 euro) pe lună (cu deducerea de 300 lei valabilă în prezent), cu 212 lei mai mult decât la finalul anului 2024”, susțin reprezentanții Fundației Friedrich Ebert România.

În ultimii zece ani, România a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim din Uniunea Europeană, în medie de +13,7%, pe an, urmată de Lituania (+12.3%) și de Bulgaria (+10.6%). În luna iulie 2024, România se plasa în grupa țărilor cu salariul minim brut în preajma sumei de 1.000 euro ( grupa 2 conform datelor Eurostat, de aproximativ 5000 lei) alături de țările din Europa Centrală și de Sud-Est.

Cu toate acestea, nivelul salariului minim în România este mai mic în comparație cu alte țări din centrul și estul Europei, precum Croația (840 euro), Estonia (820 euro), Lituania (924 euro), Polonia (997 euro), Slovenia (1.253 euro). La polul opus, cele mai mari salarii minime brute sunt înregistrate în țări vest-europene precum Luxemburg (2570 euro), Țările de Jos (2.134 euro), Irlanda (2.146 euro), Belgia (2.070 euro) și Germania (2.054 euro).

Datele recente nu oferă o imagine clară asupra sectoarelor în care lucrează cei mai mulți angajați remunerați la nivelul salariului minim. Totuși, studiile anterioare care au fundamentat politica salariului minim din 2016 indică faptul că aceste sectoare includ industria prelucrătoare, comerțul (atât cu ridicata, cât și cu amănuntul), repararea autovehiculelor și motocicletelor, hotelurile și restaurantele. Angajații din aceste domenii au fost printre cei mai afectați de pandemia de COVID-19, fiind adesea primii trimiși în șomaj tehnic.

Evoluția numărului contractelor de muncă plătite la nivelul salariului minim arată o creștere semnificativă în ultimii ani. Dacă în 2011 erau înregistrate aproximativ 450.000 de astfel de contracte, numărul lor a crescut constant, ajungând la 1,95 milioane (37% din totalul contractelor) în 2017 și la 2,8 milioane (46%) în 2018. Pentru 2025, Guvernul a estimat că aproximativ 1,8 milioane de angajați vor beneficia de politica salariului minim.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)