Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor, în cazul în care tranziția verde ar fi întârziată, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, menționând că aceasta este concluzia Grupului de lucru CNSM, relatează Agerpres. „Concluzia principală a analizei derulate de membrii Grupului de lucru CNSM arată că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor, în cazul în care tranziția verde va fi întârziată. Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii: creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice; sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară și îmbunătățirea transparenței, raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate și în cadrul sistemului financiar”, a spus Mugur Isărescu, în conferința de presă pentru prezentarea Raportului Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).

El a menționat că, în ședința din 3 iunie, Consiliul General al CNSM a analizat propunerile din Raport și a decis adoptarea unei recomandări către Guvern, BNR și ASF prin care să se implementeze propunerile de politici formulate în acest document.

Guvernatorul BNR a afirmat că noi teme încep să fie tot mai mult în atenția băncilor centrale: recalibrări ale strategiilor de politică monetară, impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, monedele și activele digitale, promovarea diversității și a sustenabilității. Isărescu a afirmat că ele nu sunt tratate încă unitar nici în universități, nici în cercurile de specialitate. Mai mult, controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor, în această fază, reclamă expertiză relativ nouă, formată din mers, experiență diversă și echipe multidisciplinare care includ, alături de specialiști în economie și finanțe, oameni cu cunoștințe și experiență în alte domenii.

„Ce facem noi la Banca Națională? Ne adaptăm din mers, nu avem altă soluție, la noile situații și ne organizăm pentru a vedea cum să abordăm mai bine aceste subiecte. Constatarea noastră este că nu putem încă să localizăm problema schimbărilor climatice, ca și pe cea a monedelor digitale, într-o anume direcție existentă în prezent din structura băncii. De asemenea, cred că este prematur să înființăm acum, la nivelul actual de cunoștințe și de consensualizare, departamente noi, cu structură fixă. De aceea, am optat pentru grupuri de lucru mai mici sau mai mari, multidisciplinare, care în mod flexibil pot lucra cu structurile fixe existente în bancă, aceasta fiind, de altfel, o recomandare a Băncii Reglementelor Internaționale. Raportul pe care îl prezentăm acum este un pas în această direcție, făcut ca urmare a unei inițiative din luna octombrie a anului trecut a Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pe tema economiei verzi”, a spus Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, raportul este rezultatul muncii a aproximativ 90 de persoane reunite într-un Grup de lucru cu reprezentanți din instituții diverse. Grupul menționat a fost alcătuit din reprezentanți ai ministerelor de resort, Administrației Prezidențiale, BNR, ASF, instituțiilor de credit, finanțatorilor internaționali (BERD, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Mondială), sectorului privat și asociațiilor de profil.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)