Banca Națională a României (BNR) a luat măsuri decisive menite să atenueze contracția indusă de șocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și buna funcționare a piețelor, dar și păstrarea stabilității financiare, și, pe această bază, să susțină, în corelație cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. „În conformitate cu statutul său, BNR a luat măsuri decisive menite să atenueze contracția indusă de șocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și buna funcționare a piețelor, păstrarea stabilității financiare și, pe această bază, să susțină, în corelație cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie. Pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administrație al BNR a fost gândit în cote proporționale și eficiente și a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variație a facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operațiuni repo pentru furnizarea de lichidități instituțiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit și achiziționarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, după ce din poziția de debitor net, BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale”, a spus Mugur Isărescu.

Prezent la conferința organizată de Banca Națională a Moldovei cu tema „Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective”, el a avertizat că, în timp ce economia globală pare să se redreseze, provocările viitoare sunt iminente, una dintre cele mai importante fiind identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, luând în considerare nevoia de recuperare a spațiului fiscal și monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce privește ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private sau dimensiunea bilanțurilor băncilor centrale.

„Privind în perspectivă, în cazul României, procesul de consolidare bugetară rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare. Se așteaptă ca acesta să aibă implicații favorabile pentru stabilitatea macroeconomică – și în contextul deficitului mare al contului curent –, pentru prima de risc suveran și, implicit, pentru comportamentul cursului de schimb al leului, pentru evoluția inflației și, în cele din urmă, pentru costurile de finanțare și creșterea economică. În timp ce provocările provocate de pandemie rămân fără precedent, criza a dovedit că politicile monetare și fiscale pot conlucra și pot oferi un răspuns eficient la șocurile adverse, reducând severitatea episoadelor de criză. Mix-ul echilibrat de politici monetare și fiscale este o abordare eficientă, o soluție pentru sprijinirea redresării economice”, a precizat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, rolul băncilor centrale rămâne și în contextul actual evidențiat prin conduita politicii monetare care trebuie flexibilizată și calibrată, fără a pierde din vedere perspectiva îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră de natură să susțină redresarea activității economice.

„În contextul ultimului an și al manifestării pandemiei de COVID-19, nevoia de adaptare rapidă și continuă a fost mult mai accentuată. În acest sens, anul curent ar putea fi cel care marchează schimbarea către o creștere incluzivă și sustenabilă, tranziția către o economie verde, digitalizarea și inovația fiind în centrul redresării economice. De menționat este faptul că atât la nivel european, cât și global, băncile centrale și autoritățile de supraveghere din întreaga lume cooperează pentru adresarea provocărilor pe termen lung, printre cele mai actuale teme fiind integrarea riscurilor climatice în activitățile lor, în concordanță cu mandatele lor”, a menționat Mugur Isărescu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)