România va trebui să valorifice mult mai bine avantajele competitive pe care le deține pentru dezvoltarea agriculturii și asigurarea independenței alimentare a țării, în condițiile în care principalele obstacole sunt de natură structurală și rezolvarea lor trenează de peste 30 de ani, a afirmat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, citat de Agerpres. „În noul context geopolitic dezvoltarea agriculturii și asigurarea independenței alimentare a țării capătă noi valențe devenind o componentă a securității naționale, dar pentru aceasta România va trebui să valorifice mult mai bine avantajele competitive pe care le deține. În ultimii ani, o serie de bănci comerciale și-au îndreptat atenția către finanțarea agriculturii, dar ca în orice alt domeniu, băncile trebuie să fie mai întâi convinse de bonitatea potențialului client. Este de la sine înțeles că fără un istoric sau fără perfomanțe sau fără o anumită anvergură a clientului, acesta va avea dificultăți în a atrage finanțare. Dar oricât de deficitară ar fi finanțarea activităților agricole, nu acesta este principalul obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri. Principalele obstacole sunt de natură structurală și rezolvarea lor trenează de circa 30 de ani”, a subliniat Mugur Isărescu, într-un mesaj citit de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, la Conferința Națională dedicată Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

În opinia sa, o primă problemă structurală o constituie fărâmițarea excesivă a proprietății agricole și lipsa consolidării, fie prin absorbție, fie prin asociere. „Micii producători sunt încă reticenți confundând asocierea cu cooperația din vremurile comuniste, dar nu realizează că individual pot discuta de pe picior de egalitate cu furnizorii de semințe și îngrășăminte, cu firme de transport și depozitare, cu marile lanțuri de magazine. Vă revine dumneavoastră, tinerilor leaderi din agricultură, să schimbați această mentalitate”, a transmis guvernatorul BNR.

Potrivit sursei citate, o altă problemă structurală a agriculturii menționată de guvernatorul BNR este meteo-dependența, în lipsa unui sistem de irigații corespunzător. „Irigațiile sunt prealabile numai pentru fermele suficient de mari, ceea ce se leagă de punctul precedent. În al doilea rând refacerea pe vechea structură a sistemului de irigații moștenit de la regimul comunist ar fi o greșeală, deoarece acesta se baza pe suportarea de către bugetul de stat a costului electricității, ceea ce este complet anti-economic. Pe de o parte, fermele trebuie să fie suficient de mari pentru a putea suporta ele însele prețurile crescute ale electricității, iar pe de altă parte, în toate zonele unde este posibil, irigarea prin pompare electrică ar trebui înlocuită cu irigare gravitațională, din lacuri și rezervoare săpate în munți”, a adăugat el.

De asemenea, lipsa unei forțe de muncă adecvat calificate în agricultură reprezintă o altă problemă structurală pe care România nu a reușit să o rezolve deocamdată.

„O altă problemă structurală este insuficiența unei forțe de muncă adecvat calificate. Desființarea școlilor de meserii a dus la o penurie de tractoriști, mecanici, mecanizatori etc. Sectorul privat a preluat o parte din sarcina învățământului, dar nu poate face prea mult fără o implicare mai semnificativă din partea statului”, a atras atenția guvernatorul BNR.

În opinia sa, finanțarea în sine, fără astfel de reforme, nu va putea rezolva lipsa de eficiență și de competitivitate în aceasta ramură importantă a economiei naționale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)