Generațiile mai vârstnice povestesc că în perioada anterioară anului 1990, în condițiile în care restricțiile de călătorie, în special în Occident, erau drastic interzise, părinții și bunicii noștri se consolau cu vizionarea unor diapozitive, la mare trecere (semilegală), în acele vremuri vitrege. În acest fel „vizitau”, măcar prin intermediul unor fotografii, locuri celebre, „își clăteau privirea”, cum se spune. Cu mult regret, constatăm că actuala pandemie a diminuat considerabil circulația între țări și, astfel, turismul, inclusiv cel românesc, a suferit o contracție dramatică. În așteptarea unor timpuri mai bune, oameni inventivi, pasionați, caută – și, de cele mai multe ori, reușesc – să ofere soluții care mai pot să „îndulcească” pastila amară a imposibilității de merge acolo unde dorim și, evident, am fi avut și avem resursele necesare.

Între inițiativele care se constituie în adevărate evenimente, consemnăm organizarea, la Palatul Suțu, a expoziției Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor. Un proiect de antropologie vizuală. Este vorba despre acțiunea comună a Academiei Române și Institutului Cultural Român de a valorifica pentru marele public fotografiile realizate profesionist cu ajutorul dronelor, din unghiuri inaccesibile ochiului omenesc, pe itinerarii de cel mai larg interes turistic.

Expoziția permite unui număr cât mai mare de iubitori ai călătoriilor să poată beneficia de eforturile remarcabile ale unor profesioniști în arta fotografică. Plusul de calitate, de valoare, oferit de noile tehnologii, este evident din multe unghiuri de vedere, nu numai artistice, ci și documentar-istorice, deoarece imagini aeriene atât de expresive au fost obținute, în premieră, cu „ajutorul” dronelor.

Cum s-a văzut și din titlul expoziției, accentul s-a pus pe surprinderea panoramică a ceea ce reprezintă cele mai vestite piețe din marile orașe europene. Când acestea au putut fi vizitate „la pas” de turiștii români, n-a fost totdeauna posibil ca numeroase detalii să fie integrate organic ansamblului. Numai privirea „de sus” permite să se vadă, la dimensiuni adecvate, ceea ce au gândit arhitecții și urbaniștii, de-a lungul secolelor și mileniilor, despre „rostul” piețelor care au fost și sunt, în bună măsură – și în prezent – spațiile publice unde, deseori, s-a exprimat voința populară, adică spații ale unor evenimente istorice de o amploare și o importanță incontestabile.

Explicațiile care însoțesc cele peste 60 de fotografii din expoziție permit vizitatorilor să-și îmbogățească nu numai cultura generală despre ceea ce reprezintă farmecul turismului, ci și să trăiască reale bucurii estetice.

AGORA, adică spațiul cel mai reprezentativ al Cetății, în accepțiunea civismului, a fost, este și – cu siguranță – va fi un punct de atracție de neînlocuit în orice călătorie, reală sau imaginară, fie și numai datorită faptului că se constituie într-o creație omenească generată, încă din antichitate, de nevoia firească a oamenilor de a comunica, de a-și decide propriul destin. Că nu totdeauna intențiile au fost împlinite este o altă temă legată, și ea, de componentele cele mai de seamă ale piețelor publice. Cum nu dorim să privăm vizitatorii de propriile impresii, conchidem că diversele contraponderi la restricțiile impuse de actuala pandemie sunt mai mult decât bine venite. Ele dau mai mult sens, mai multă substanță, speranțelor noastre, ale tuturor, în revenirea, cât mai grabnică la normalitate, inclusiv în domeniul turismului.

(Sursa foto: muzeulbucurestiului.ro)