În noaptea de 25/26 ianuarie 2018 s-au desfăşurat simultan, în Capitală şi la Cluj-Napoca, manifestările programate pentru a treia ediţie a „Nopţii ideilor”, manifestări înscrise în planul de colaborare între autorităţile române din domeniul culturii şi Institutul Francez din Bucureşti. Cunoaştem, cu toţii, zicala potrivit căreia „noaptea este un sfetnic bun”. Nu ştim dacă această zicală a inspirat, de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimii doi ani, iniţierea de manifestări cum ar fi „Noaptea muzeelor”, „Noaptea porţilor deschise”, „Noaptea devoratorilor de publicitate”, însă a devenit cert că există un număr în creştere de semeni ai noştri care consideră că intervalul de timp dintre apusul şi răsăritul soarelui este propice pentru manifestări publice din sfera atât de diversă şi bogată a vieţii spirituale.

Dacă ne referim, cu precădere, la „Noaptea ideilor” desprindem, cu suficientă limpezime, că, în spaţiul public, câştigă tot mai mult teren preocupările care vizează fructificarea datelor oferite de trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat în vederea „construirii” unui prezent şi, mai ales, a unui viitor dezirabil. În cazul manifestărilor pe care le evocăm, atenţia principală s-a îndreptat spre stimularea imaginaţiei în condiţiile erei digitale. Astfel, accentul s-a pus pe realitatea virtuală, pe inteligenţa artificială, pe aspectele etice evidenţiate de noile tehnologii. Evident, sunt teme de mare interes pentru profesioniştii contabili, teme tratate sistematic şi în CECCAR Business Magazine.

Nu încape urmă de îndoială că urmărirea unor filme documentare cu ajutorul căştilor-ochelari pentru experimentarea realităţii virtuale (documentarele s-au referit la evoluţia limbajului în condiţiile societăţii bazate pe cunoaştere şi la impactul noilor tehnologii asupra realităţii imediate) a permis participanţilor nu numai să se familiarizeze cu terminologiile specifice erei digitale, ci şi să pătrundă în sferele de activitate cărora viitorul le rezervă posibilităţi nelimitate de valorificare a imaginaţiei generaţiilor în formare profesională şi general umană. La fel, un interes deosebit a fost generat de analizele ştiinţifice, înfăţişate publicului într-o manieră accesibilă, privind inteligenţa artificială. A fost conturat profilul societăţii, prin prisma „omului de mâine”, de profesori universitari, cercetători, oameni de litere ale căror lucrări din domeniu se bucură de o largă recunoaştere atât în ţară, cât şi în străinătate.

Fără a avea pretenţia de a epuiza temele dezbătute, cu predilecţie în formulele specifice erei digitale, mai menţionăm modul în care pot fi interpretate mari evenimente istorice. De data aceasta, s-a evocat anul 1968 în Franţa şi România, în contextul internaţional de atunci, cu numeroase reverberaţii în prezent şi, posibil, în viitor. Este vorba despre unele dintre cele mai importante lecţii de istorie, iar formulele de abordare promovate la manifestările despre care relatăm au permis descoperirea de noi semnificaţii ale unor încercări de schimbare în bine a destinului umanităţii.

Iată cum, prin iniţiative valoroase, se pot stimula idei care merită toată atenţia, forţa imaginaţiei puse în slujba adevăratelor valori ale omenirii având, din fericire, o arie de cuprindere tot mai mare şi efecte benefice în lupta pentru o existenţă demnă şi rodnică – de la nivelul persoanei până la scara întregii societăţi omeneşti.