Numeroase argumente vin în sprijinul evaluărilor realiste privind evoluția numărului iubitorilor de artă, de acte de cultură și știință. Avem în vedere, între multe altele, participările la manifestările de cele mai diverse genuri, vizitarea expozițiilor, folosirea posibilităților oferite de extinderea rețelelor de instituții culturale, inclusiv în lumea satelor, inițierea de itinerare turistice pe teme de istorie, etnografie, arhitectură etc. Este interesant de observat că toate acestea s-au îngemănat, la 13 mai a.c., în manifestările de mare amploare ale celei de-a XIX-a ediții a Nopții Muzeelor. În programul oficial, elaborat de Rețeaua Națională a Muzeelor, au fost incluse peste 200 de evenimente care au prilejuit nu numai o conexiune directă cu exponate de cel mai larg interes, ci și desfășurarea, în completare, a unor spectacole teatrale, a unor concerte, a unor programe coregrafice, a proiecțiilor de filme documentare și artistice, a lansărilor de carte și de albume muzicale.

În București, de pildă, s-au vizitat zeci de muzee și alte instituții cultural-artistice. Este, practic, imposibil să fie enumerate și detaliate în spațiul unei singure însemnări, dar câteva exemple sunt elocvente pentru ceea ce s-a oferit, pe ansamblu, unui public divers, caracterizat, totuși, prin dorința comună de a-și îmbogăți cunoștințele, de a veni în contact cu opere valoroase din toate domeniile culturii și artei. Bunăoară, la Muzeul Țăranului Român s-a bucurat de o foarte mare participare expoziția deschisă la 12 mai a.c. pe tema copilăriei în vreme de război, mărturiile prezentate constituindu-se într-un mesaj limpede de solidaritate, de umanism cu toți cei care, pe meridianele globului, suferă de pe urma conflictelor militare, a agresiunilor de toate tipurile. Un alt mesaj puternic a fost transmis și de expoziția de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, expoziție cu tema „intersecției arhitecturii cu inteligența artificială”, spiritul constructiv dominant în creațiile studenților de astăzi – creatorii edificiilor de mâine. Cât despre trecut, este suficient să menționăm casa memorială „Anton Pann”, unde vizitatorii au „pătruns” în lumea bucureșteană de pe vremea marelui erudit care s-a remarcat ca profesor de muzică ecleziastică, scriitor, folclorist, tipograf.

Aceeași sursă de informații, respectiv Rețeaua Națională a Muzeelor, a precizat că evenimentul s-a desfășurat în 65 de localități, sute de muzee și case memoriale. Dacă vom nota doar ceea ce s-a organizat numai în două municipii situate în puncte extreme ale țării, Iași și Timișoara (care, cum se știe, este, în acest an, capitală culturală europeană), vom observa că a primat, peste tot, valoarea, confirmată deopotrivă prin realizările artistice din trecut și din prezent. Astfel, Ateneul Național din Iași a găzduit capodopere ale celebrei pinacoteci moldovene cu picturi, sculpturi, acuarele, xilogravuri, schițe ale celor mai mari artiști plastici români din secolele al XIX-ea și al XX-lea, alături de autori contemporani. La Timișoara, de exemplu, de un mare succes s-a bucurat expoziția intitulată Diverse grade de libertate, expresie a modului în care înfloresc – și în zona Banatului – școlile de arte vizuale, inclusiv prin practicarea unei game extrem de bogate de teme și tehnici creative, ancorate în spiritul vremurilor pe care le trăim.

Pentru a avea o imagine mai cuprinzătoare a ceea ce a însemnat Noaptea Muzeelor, ediția 2023, informăm cititorii noștri că primele estimări privind numărul vizitatorilor indică o participare de peste un milion de iubitori ai artei și culturii. Este un semn bun, generator de speranță și de bucurie în aceste timpuri marcate de îngrijorări și provocări, cărora le putem face față inclusiv cu „armele” pașnice ale creației naționale și universale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)