Termeni-cheie: finanțare, Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, creștere economică

Clasificare JEL: G21

➥ Banca Asiatică de Dezvoltare

Un mecanism de finanțare mai puțin cunoscut țării noastre îl reprezintă sistemul asiatic, mai precis Banca Asiatică de Dezvoltare (Asian Development Bank – ADB), care a fost înființată la începutul anilor 1960 ca instituție financiară menită să stimuleze creșterea economică și cooperarea în regiunea Asia-Pacific, una dintre cele mai sărace din lume.

ADB, în parteneriat cu guvernele statelor membre, specialiști independenți și alte instituții financiare, își concentrează activitatea pe furnizarea în țările în curs de dezvoltare de proiecte care să creeze un impact economic și de dezvoltare. Banca Asiatică de Dezvoltare este o instituție de finanțare pentru dezvoltare multilaterală prin acordarea de credite, asistență tehnică și subvenții.

Viziunea cu privire la activitatea acestei bănci a fost adoptată pe baza rezoluției date în cadrul primei Conferințe Ministeriale privind Cooperarea Economică din Asia, care a fost organizată în anul 1963 de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Asia și Orientul Îndepărtat.

Inaugurarea Băncii Asiatice de Dezvoltare a avut loc la data de 19 decembrie 1966. Aceasta avea 31 de membri, iar președinte era Takeshi Watanabe. Sediul său a fost stabilit la Manila, capitala Filipinelor. În prezent, ADB are 67 de membri, dintre care 48 aparțin regiunii Asia-Pacific.

În anii ’60, Banca Asiatică de Dezvoltare și-a îndreptat o mare parte din asistența acordată asupra producției de alimente și dezvoltării rurale. În anii ’70, odată cu primul șoc al prețului petrolului, ADB și-a concentrat atenția asupra proiectelor energetice, cu precădere asupra celor care promovau dezvoltarea surselor de energie interne în țările membre.

Un moment important a fost înființarea Fondului de Dezvoltare din Asia, în anul 1974, cu rolul de a oferi împrumuturi cu dobândă mică celor mai săraci membri ai Băncii Asiatice de Dezvoltare. La sfârșitul anilor ’70, o parte dintre economiile asiatice se îmbunătățiseră în mod considerabil și nu mai aveau nevoie de asistența ADB.

• creștere economică favorabilă incluziunii;
• creștere durabilă a mediului;
• integrare regională.

• infrastructură (apă, energie, transport, dezvoltare urbană, comunicații și tehnologia informației);
• mediu;
• cooperare regională și integrare;
• dezvoltarea sectorului financiar;
• educație.

Pe lângă cele menționate mai sus, Banca Asiatică de Dezvoltare este interesată, dar la scară mai redusă, și de alte domenii, precum sănătatea, agricultura și resursele naturale sau managementul sectorului public.

Conform informațiilor de pe site-ul instituției, www.adb.org, împrumuturile și subvențiile aprobate pentru țările în curs de dezvoltare membre ale ADB s-au ridicat în anul 2015 la 16,29 miliarde de dolari, comparativ cu 13,49 miliarde de dolari în 2014.

În general, clienții Băncii Asiatice de Dezvoltare sunt guvernele țărilor membre, dar aceasta oferă și asistență directă întreprinderilor private din țările în curs de dezvoltare prin investiții în capital și împrumuturi.

➥ Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură

Propunerea de înființare a Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank – AIIB) a fost făcută de președintele chinez Xi Jinping în perioada de pregătire a participării la Summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (Asian-Pacific Economic Cooperation – APEC) desfășurat în perioada 5-7 octombrie 2013 la Bali, în Indonezia.

China și alte 20 de state din Asia au semnat la data de 24 octombrie 2014, la Beijing, Memorandumul de Înțelegere privind lansarea Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură.

Cu toate că la momentul lansării proiectului, în octombrie 2014, au participat doar negociatori din partea a 21 de state asiatice, spre sfârșitul perioadei-limită anunțate, respectiv data de 31 martie 2015, s-au alăturat succesiv inițiativei chineze numeroase state europene.

Printre membri se află și Marea Britanie, care, la data de 13 martie 2015, și-a anunțat decizia de a deveni membru fondator al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, ca parte a strategiei sale de dezvoltare a relațiilor economice cu Beijingul. Ulterior demersului britanic, Franța, Italia, Germania, Luxemburg, Austria, Spania și alții au solicitat să devină membri fondatori ai băncii. Astfel, 57 de țări au obținut statutul de membru, inclusiv, în pofida demersurilor de descurajare făcute de Statele Unite ale Americii, 14 membri ai Uniunii Europene: Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

La data de 30 iunie 2015 a fost finalizat documentul fondator al băncii, semnatarii acestuia devenind membri fondatori.

În perioada 16-17 ianuarie 2016 s-a desfășurat la Beijing ceremonia de inaugurare a Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură și prima Reuniune a Consiliului Guvernatorilor.

Datorită participării sale semnificative la capitalul băncii, China are efectiv drept de veto și poziția dominantă în deciziile AIIB.

În prezent, Uniunea Europeană analizează posibilitatea cooperării viitoare cu Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură în vederea aplicării unor principii solide de guvernanță financiară și a celor mai bune practici în implementarea proiectelor de infrastructură în Asia.

• coordonarea politicilor;
• interconectarea infrastructurii;
• eliminarea barierelor comerciale;
• integrarea financiară;
• legăturile interumane.

Interconectarea infrastructurii este un domeniu prioritar al inițiativei și are ca obiectiv optimizarea conexiunilor pe linia planurilor de construcție a infrastructurii și standardelor tehnice, respectiv formarea unei rețele de infrastructură care să lege, progresiv, toate subregiunile Asiei, realizând conectarea Asiei cu Europa și Africa.

Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, prin scopul propus și prin rolul hotărâtor pe care îl are China în furnizarea de capital și în adoptarea deciziilor, se profilează ca instrumentul financiar ideal care va permite alocarea de resurse pentru realizarea treptată a proiectului chinezesc Noul Drum al Mătăsii.

Conform informațiilor oferite de Ministerul Afacerilor Externe, în urma deciziei luate la data de 13 mai 2017 de către Consiliul Guvernatorilor AIIB, România a devenit membru al băncii. Hotărârea conducerii Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură reprezintă o recunoaștere a capacității României de a participa la promovarea obiectivelor instituției financiare care vizează susținerea proiectelor de infrastructură și de dezvoltare economică.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că decizia luată de România de a adera la AIIB va oferi țării noastre și companiilor românești posibilitatea de a accesa mecanismele financiare ale băncii pentru diversificarea cooperării cu partenerii asiatici în diverse domenii, precum energie, dezvoltare urbană, transporturi, tehnologia informației și agricultură.

➥ Concluzii

Se pare că toate capitalele europene își doresc să atragă investiții chineze, iar aderarea la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură reprezintă un pas în acest sens. Prin aderarea țărilor europene la AIIB, China obține beneficiul creșterii reputației acesteia, ea nemaifiind doar banca unor state asiatice în curs de dezvoltare, ci o adevărată instituție internațională, cu membri de pe cinci continente.

1. http://cursdeguvernare.ro/banca-asiatica-de-investitii-in-infrastructura-o-oportunitate-si-pentru-europa-sau-doar-un-instrument-geopolitic-al-beijingului.html
2. http://grupuldestudiidesecuritate.ro/proiect-de-tara-aderarea-romaniei-la-banca-asiatica-pentru-investitii-si-dezvoltare/
3. https://www.adb.org
4. https://www.aiib.org

(Copyright foto: dolgachov / 123RF Stock Photo)