Guvernul a aprobat o serie de acte normative care sprijină implementarea proiectelor de infrastructură finanțate din bani europeni și asigură dezvoltarea sistemului informatic de gestionare a fondurilor europene. „Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sunt deziderate pe care le urmărim nu doar la nivelul accesării fondurilor europene, dar și la nivelul implementării proiectelor. Măsurile adoptate de Guvern, promovate la nivelul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ne ajută să consolidăm gestionarea fondurilor europene, creând premisele pentru un sistem informatic suport suplu, modern și care să răspundă cerințelor din cadrul reglementarilor europene, orientat spre automatizarea proceselor și nevoilor beneficiarilor. De asemenea, cadrul de implementare a proiectelor este completat cu măsuri care să ajute România să evite pierderea fondurilor europene prin accelerarea implementării acestora pe parcursul anului 2023 – emiterea mai rapidă a acorduri/avize/certificate de care depinde acordarea finanțării, executarea unor tipuri de lucrări în regie proprie, în anumite condiții prevăzute în actul normative, posibilitatea acordării dreptului de administrare temporară pentru imobile pentru autoritățile publice locale, măsuri pentru creșterea calității documentațiilor tehnico-economice. În următoarea perioadă urmează să venim cu un set de măsuri care să sprijine Autoritățile de Management să vină cu un cadru simplificat de evaluare, selecție și monitorizare a proiectelor, preluând din presiunea birocratică de pe umerii beneficiarilor, dar care să vină cu o mai bună utilizare a resurselor structurilor de gestiune, cu accent pe monitorizare și creșterea calității proiectelor”, a explicat ministrul de resort, Marcel Boloș.

♦ Măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene

Unul dintre actele normative adoptate asigură accelerarea procesului de implementare a proiectelor de infrastructură la nivel local, având în vedere că autoritățile publice locale continuă să întâmpine dificultăți în ceea ce privește derularea proiectelor finanțate din fonduri europene, generate în principal de durata obținerii avizelor și acordurilor necesare, precum și de necorelările existente între diferitele autorități și instituții în emiterea acestor documente. Potrivit unui comunicat al MIPE, Ordonanța de urgență include în sfera ”infrastructurii de interes public”  acele categorii de investiții care sunt proprietatea statului sau, după caz, a unităților administrativ teritoriale și sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile, incluzând și proiectele aflate în faza anterioară acordării finanțării (faza de pregătire).

Reglementările cuprinse în Ordonanța de urgență sprijină autoritățile locale în implementarea proiectelor de infrastructură și evită un risc de decomitere de 9,2 miliarde de euro.

 Astfel, prin noile prevederi, sunt simplificate și urgentate procedurile de avizare și autorizare a lucrărilor de infrastructură de interes public atât în ceea ce privește desființarea construcțiilor existente pe coridorul de expropriere, cât și emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism și a autorizațiilor de construcție. De asemenea, a fost simplificată procedura de trecere a imobilelor din proprietatea statului în administrarea temporară a autorităților publice locale, pentru a permite implementarea accelerată a proiectelor. Ordonanța de urgență creează posibilitatea introducerii în circuitul economic local a unor clădiri de interes sau de utilitate publică a căror refacere necesită investiții importante de eficientizare energetică ce vor putea fi astfel realizate cu fonduri europene.

Totodată, au fost introduse o serie de reglementări care permit beneficiarilor: ● să execute lucrări în regie proprie în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, prin utilizarea de forță de muncă, echipamente și utilaje deținute sub orice formă de către beneficiar care conduc la costuri sub nivelul celor existente pe piață, pe baza unei analize de rentabilitate. Pentru a putea executa aceste lucrări, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, anumite condiții prevăzute în actul normativ; ● să constituie comisii tehnico-economice cu rol în elaborarea, urmărirea, verificarea și recepționarea documentațiilor tehnico-economice aferente proiectelor de infrastructură finanțate prin fonduri externe nerambursabile.

♦ Dezvoltarea aplicațiilor informatice MySMIS2021 și SMIS2021 conform reglementărilor europene, în sprijinul beneficiarilor

De asemenea, Guvernul a adoptat o OUG prin care se stabilește cadrul instituțional pentru dezvoltarea și funcționarea sistemului unic de management al informației privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021–2027. Conform reglementărilor europene,  România trebuie să dispună, până la momentul depunerii cererii de plată finală pentru primul an financiar, dar nu mai târziu de 30 iunie 2023, de o descriere a sistemului de gestiune și control, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic centralizat care să permită înregistrarea și stocarea electronică a datelor referitoare la fiecare operațiune necesară activităților de monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și auditare.

„Astfel, măsurile adoptate asigură dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021 pentru a evita dezangajarea fondurilor nerambursabile. Prin ordonanța adoptată astăzi,  Serviciul de Telecomunicații Speciale va asigura dezvoltarea aplicațiilor, administrarea tehnică a acestora și a sistemului informatic MySMIS2021/ SMIS2021+, în timp ce MIPE va asigura administrarea operațională”, se menționează în comunicat.

Sistemul va îndeplini toate cerințele de securitate, integritate și confidențialitate cu privire la schimbul electronic de date între autoritățile responsabile de programe și beneficiar și pe cele de  asigurare a disponibilității și funcționării în timpul și în afara programului de lucru standard, cu excepția perioadelor de întreținere tehnică.

 Dezvoltarea aplicațiilor în sprijinul beneficiarilor presupune funcții și o interfață logică, simplă și intuitivă, care să dispună de formulare interactive și/sau precompletate de sistem pe baza datelor stocate în etapele succesive ale procedurilor, calcule automate, controale automate integrate care reduc schimburile repetate de documente sau informații, de alerte generate de sistem pentru a informa beneficiarul că se pot executa anumite acțiuni și urmărirea online a stadiului proiectului.

De asemenea, sistemul va permite verificări administrative ale cererilor de plată prezentate de beneficiari și utilizarea semnăturii electronice compatibile cu unul dintre cele trei tipuri de semnătură electronică definite de regulamentele europene.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)