Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 500 de miliarde de euro, pe măsură ce guvernele din regiune se grăbesc să amortizeze impactul creșterii explozive a prețurilor, a anunțat think-tank-ul Bruegel, preluat de Bloomberg, relatează Agerpres. Conform celor mai noi estimări ale Bruegel, cele 27 de state membre UE au alocat până acum 314 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor și firmelor, în timp ce Marea Britanie a alocat, singură, 178 de miliarde de euro.

Această povară fiscală în creștere, în condițiile în care cheltuielile statelor UE sunt echivalente cu 1,7% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar, vine într-un moment în care europenii se luptă cu o inflație accelerată și perspective economice sumbre. Miniștrii europeni ai Energiei negociază un plan de urgență care ar urma să transfere profiturile excepționale ale companiilor din energie pentru sprijinirea gospodăriilor și firmelor vulnerabile. Acordul, care ar urma să fie convenit la reuniunea din 30 septembrie, include, de asemenea, un plafon de preț pentru electricitatea produsă de firmele care nu utilizează gaze naturale și o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

„Concepute inițial ca un răspuns temporar, la ceea ce trebuia să fie o problemă temporară, aceste măsuri s-au umflat și au devenit structurale. Această cifră ar urma să crească pe măsură ce prețurile la energie rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanțelor publice”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Chiar dacă estimările analiștilor de la Bruegel includ măsuri precum reducerea ratelor de TVA la electricitate, subvenții pentru încălzire și măsuri pentru a menține unele companii energetice pe linia de plutire, ele nu includ sprijinul sub formă de lichiditate oferit în întreaga Europă. De exemplu, în Germania, guvernul va naționaliza importatorul de gaze Uniper SE, conform unui plan care prevede injectarea a opt miliarde de euro în companie și preluarea participației majoritare deținute de compania finlandeză Fortum Oyj.

Simone Tagliapietra a avertizat că avansul costurilor crizei energetice riscă să adâncească divergențele economice în rândul statelor membre. „Un asemenea nivel de intervenție presupune și riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spațiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală și aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE”, a spus Simone Tagliapietra.

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 6,9 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor și firmelor, echivalentul a 2,88% din PIB, ceea ce o plasează pe locul șapte în Europa, după Marea Britanie, Croația, Grecia, Italia, Letonia și Spania.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)