Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru știință și cunoștințe al Comisiei Europene, a publicat zilele trecute o nouă ediție a Atlasului mondial al deșertificării, oferind factorilor de decizie un instrument pentru a îmbunătăți intervențiile la nivel local la problema pierderii și degradării solului, precizează Comisia Europeană (CE), într-un comunicat. Atlasul oferă prima evaluare cuprinzătoare, bazată pe date concrete, a degradării solului la nivel mondial și scoate în evidență urgența adoptării unor măsuri corective. „Atlasul mondial al deșertificării ne va ajuta să înțelegem problema tot mai spinoasă a deșertificării și a degradării solului, dar și modalitățile de soluționare a problemei. Atlasul ne arată o UE din ce în ce mai afectată de deșertificare, subliniind importanța acțiunilor pentru protecția solului și utilizarea sustenabilă a solului și a apelor în domenii de politică precum agricultura, silvicultura, energia și schimbările climatice. Este chiar abordarea recomandată în Strategia tematică a UE pentru protecția solului și este cea mai mare speranță a noastră de a realiza neutralizarea degradării solului în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030”, a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella. 

La nivel global, o suprafață totală de dimensiunea UE (4,18 milioane km²) se degradează anual

Atlasul oferă exemple ale modului în care activitatea umană conduce la dispariția speciilor, amenință securitatea alimentară, intensifică schimbările climatice și conduce la strămutarea persoanelor de la casele lor. Principalele constatări arată că creșterea demografică și schimbările în modelele noastre de consum pun o presiune fără precedent asupra resurselor naturale ale planetei:

▪ Peste 75% din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90% s-ar putea degrada până în 2050;

▪ La nivel global, o suprafață totală de dimensiunea Uniunii Europene (4,18 milioane km²) se degradează anual, Africa și Asia fiind cele mai afectate;

▪ Costurile economice ale degradării solului în UE sunt estimate a fi de ordinul a zeci de miliarde de euro anual;

▪ Se estimează că degradarea solului și schimbările climatice vor duce la o reducere a randamentului culturilor în lume cu aproximativ 10% până în 2050. Cea mai mare parte a acestui fenomen se va produce în India, China și Africa Subsahariană, unde degradarea solului ar putea reduce la jumătate producția vegetală;

▪ Drept consecință a despăduririi accelerate, va fi tot mai greu să atenuăm efectele schimbărilor climatice;

▪ Până în 2050, se estimează că până la 700 milioane de persoane vor fi strămutate din cauza problemelor legate de insuficiența resurselor solurilor. Această cifră s-ar putea ridica la zece miliarde până la sfârșitul acestui secol. 

„Dacă degradarea solului este o problemă globală, ea apare la nivel local și necesită soluții locale. Un mai mare angajament și o cooperare mai eficientă la nivel local sunt necesare pentru a împiedica degradarea solului și pierderea biodiversității. Continuarea expansiunii agricole, una dintre principalele cauze ale degradării solului, ar putea fi limitată prin creșterea randamentului terenurilor agricole existente, trecerea la regimuri alimentare pe bază de plante, consumul de proteine animale provenite din surse sustenabile și reducerea pierderilor și a deșeurilor de alimente”, se subliniază într-un comunicat al CE. 

Atlasul oferă o imagine de ansamblu clară a cauzelor care stau la baza degradării la nivel mondial. El conține și o multitudine de fapte, previziuni și seturi de date la nivel mondial care pot fi utilizate pentru a identifica procese biofizice și socio-economice importante care, singure sau combinate, pot duce la utilizarea nesustenabilă a solului și la degradarea acestuia. 

Deșertificarea afectează 8% din teritoriul UE

În cadrul Agendei pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, liderii mondiali s-au angajat „să combată deșertificarea, să reabiliteze terenurile și solurile degradate, inclusiv pe cele afectate de deșertificare, secetă și inundații și să depună eforturi pentru o lume cu efect neutru privind degradarea solului” până în 2030. În timp ce la nivel mondial deșertificarea este abordată de Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), degradarea solului este o problemă care privește Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind combaterea schimbărilor climatice și Convenția privind biodiversitatea. 

La nivelul UE, deșertificarea afectează 8% din teritoriu, în special în Europa de Sud, Europa Centrală și de Est. Aceste regiuni, care înseamnă aproximativ 14 milioane de hectare, prezintă o sensibilitate ridicată la deșertificare. 13 state membre s-au declarat afectate de deșertificare în cadrul UNCCD: Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

La publicarea noii ediții a Atlasului s-au folosit metode noi de prelucrare a datelor utilizate de oameni de știință din UE, mii de computere foarte performante și 1,8 petaocteți de date obținute prin satelit. Volumul de date corespunde unei cantități de 2,7 milioane de discuri CD-ROM ceea ce înseamnă mai mult de șase ani de înregistrări video la rezoluție HD completă, 24h/24 și 7 zile/7. Primele două ediții ale Atlasului au fost publicate în 1992, înainte de Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, și cinci ani mai târziu, în 1998, cu unele studii de caz suplimentare.