Ursula von der Leyen candidează pentru un nou mandat

Luni, 19 februarie, Friedrich Merz, președintele CDU, a propus Partidului Popular European (PPE) ca actualul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să fie desemnată drept candidat principal (așa-numitul „Spitzenkandidat”) la Congresul Partidului European din 6 și 7 martie de la București, în vederea alegerilor europene din iunie. Friedrich Merz a lăudat succesele obținute de Comisia „von der Leyen” începând cu 2019, în special capacitatea sa de a asigura unitatea în fața crizelor multiple, cum ar fi pandemia COVID-19 și agresiunea militară rusă în Ucraina. Cu toate acestea, se pare că Ursula von der Leyen nu și-ar dori să candideze pentru un loc în Parlamentul European. Dacă PPE va câștiga alegerile europene din iunie, Ursula von der Leyen va fi eligibilă pentru a prezida Comisia Europeană pentru încă 5 ani, cu condiția să fie nominalizată de Consiliul European și să-și asigure o majoritate în favoarea sa în Parlamentul European. Și alte partide politice se gândesc la „Spitzenkandidatul” lor. Se pare că Nicolas Schmidt este singurul candidat pentru Partidul Socialiștilor europeni (PES), în timp ce Terry Reintke și Bas Eickhout au fost nominalizați co-Spitzenkandidaten pentru Partidul Verde European (EGP), iar Walter Baier  urmează să fie nominalizat pentru Stânga Europeană (EL).

Frankfurt va găzdui viitoarea Autoritate europeană de combatere a spălării banilor

Ambasadorii statelor membre ai Uniunii Europene și cei 14 raportori alternativi ai Parlamentului European au decis joi, 22 februarie, că viitoarea Autoritate de combatere a spălării banilor (AMLA) va avea sediul la Frankfurt. Co-legiuitorii au avut posibilitatea de a alege între cererile depuse de nouă state membre pentru găzduirea AMLA: Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Paris, Roma, Riga, Vilnius și Viena. Comisia a pregătit o evaluare preliminară a acestor cereri și toți cei nouă solicitanți și-au prezentat cererea în cadrul audierilor comune care au avut loc la Parlamentul European la 30 ianuarie 2024. Decizia a fost luată în urma unui vot care a inclus, pentru prima dată, ambele instituții, cu 27 de voturi fiecare. Frankfurt a primit 28 de voturi în prima rundă, față de 16 pentru Madrid, 6 pentru Paris și 4 pentru Roma. Acordul privind locația sediului a fost ultimul element necesar pentru încheierea negocierilor privind pachetul de patru propuneri legislative al Comisiei pentru consolidarea normelor UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Locația sediului va fi inclusă în Regulamentul AMLA și va fi adoptată în mod oficial de către co-legiuitori ca parte a textului. Comisia va fi responsabilă de asigurarea etapelor procedurale referitoare la înființarea și la operațiunile inițiale ale Autorității până la jumătatea anului 2025, data la care Autoritatea ar trebui să devină operațională.

Enrico Letta împărtășește cu eurodeputații constatările sale intermediare privind viitorul pieței unice

Joi, 22 februarie 2024, eurodeputații din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European au susținut un al doilea schimb de idei cu Enrico Letta, fost șef al guvernului italian și președinte al Institutului Jacques Delors, cu privire la viitorul pieței unice. Enrico Letta a fost însărcinat să elaboreze un raport la nivel înalt pe această temă și urmează să îl prezinte la 17 aprilie 2024. După 9 audieri în 9 comisii din Parlamentul European, numeroase ședințe cu toate instituțiile UE, ședințe în statele membre și cu părțile interesate, acesta și-a prezentat constatările intermediare. Enrico Letta a enumerat patru sectoare care, în prezent, nu sunt incluse în piața unică: Apărare, Telecomunicații, Energie, Servicii financiare, și a propus ca acestea să fie  considerate drept „active europene strategice”. În plus, acesta a afirmat că raportul său se va axa pe modalitățile de accelerare a acestor sectoare, modul de finanțare a tranzițiilor verzi și digitale și modul de aplicare corespunzătoare a normelor UE. „Coeziunea va fi, de asemenea, o dimensiune importantă, inclusiv în legătură cu discuția privind extinderea”, a declarat acesta. La audiere au participat, de asemenea, reprezentanți ai organismelor normalizatoare, BEUC și Business Europe.

Rezultatele ședinței informale ECOFIN de la Gent

Miniștrii de finanțe ai UE s-au întâlnit informal la Gent, în perioada 22 februarie-24 februarie, pentru a discuta pe tema competitivității. Tratarea provocării legate de competitivitate este o prioritate majoră pentru Președinția belgiană a Consiliului UE și va rămâne un punct central pentru viitoarea Comisie Europeană. În special, miniștrii au subliniat importanța evitării curselor pentru subvenții, atât la nivel european, cât și la nivel mondial. În cadrul ședinței informale Ecofin, au fost organizate trei dezbateri majore. Prima a fost o dezbatere privind viitorul Băncii Europene de Investiții cu președintele BEI, Nadia Calvino. O continuare a acestei discuții va avea loc la Luxemburg, în cadrul ședinței anuale a Consiliului  guvernatorilor din luna iunie. A doua a fost o dezbatere privind participarea investitorilor cu amănuntul și cultura financiară. Miniștrii au subliniat trei direcții de acțiune pentru îmbunătățirea culturii financiare și a participării investitorilor cu amănuntul: oferirea unui acces mai bun la informații clare pentru cetățeni, furnizarea de instrumente pentru compararea diferitelor produse de investiții și propunerea unor produse atractive de economisire la nivelul UE pentru investitorii cu amănuntul. Aceste constatări vor fi monitorizate în cadrul următoarelor ședințe formale ale Ecofin. În cele din urmă, miniștrii de finanțe ai UE au purtat, de asemenea, o discuție cu dr. Mario Draghi privind viitorul competitivității UE, în contextul viitorului său raport pe această temă. În cadrul discuțiilor, miniștrii au subliniat necesitatea de a schimba perspectiva de la identificarea problemelor la definirea unor soluții concrete. Raportul cuprinzător al lui Mario Draghi este așteptat până la sfârșitul lunii iunie.

Președinția belgiană dorește deblocarea Directivei privind impozitarea energiei

Președinția belgiană a Consiliului UE vrea să deblocheze Directiva privind impozitarea energiei, prezentată de Comisia Europeană în iulie 2021, prin propunerea de noi derogări, în special pentru centralele pe biomasă. Pe baza unei propuneri anterioare a Președinției spaniole, noua propunere de compromis a Belgiei ar reitera faptul că statele membre ar trebui să poată scuti energia electrică produsă de centrale cu o capacitate de producție instalată mai mică de 850 MWh/an sau de 500 kW, cu condiția ca energia electrică produsă să nu fie alimentată într-o rețea publică. Același lucru este valabil și pentru biogazul care nu este injectat într-o rețea publică de la o producție de 3.000 GJ/an sau de la o capacitate instalată de producție de 500 kW. În plus, în cazul unei creșteri „neașteptate și excepționale” a prețului unui produs cu cel puțin 15 % în comparație cu prețul mediu cu amănuntul al produsului respectiv în ultimele 12 luni, Președinția belgiană propune, de asemenea, o derogare de șase luni. Se pare că sunt încă discuții pentru a stabili dacă pragurile ar trebui diferențiate în funcție de tipul de energie electrică. Statele membre vor discuta noua propunere de compromis la întâlnirea din 29 februarie.

Eurodeputații își doresc o aplicare mai rapidă a noilor norme UE privind prețurile de transfer

Eurodeputații din Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) din Parlamentul European au adoptat joi, 22 februarie, avizul lor cu privire la propunerea de Directivă privind prețurile de transfer, prezentată în septembrie 2023. Avizul fără caracter obligatoriu, elaborat de eurodeputatul Kira Peter-Hansen (Partidul Verde/Alianța Liberă Europeană, Danemarca), vizează în special reducerea cu un an a intrării în vigoare a Directivei (2025 în loc de 2026) și alinierea cât mai strânsă cu putință la cele mai recente orientări OCDE privind prețurile de transfer. De asemenea, Comisia a propus reînființarea Forumului comun al UE privind prețurile de transfer, un organism fără caracter obligatoriu al cărui mandat a expirat în 2019. Forumul va fi alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și o reprezentare echilibrată a contribuabililor, a cadrelor universitare și a societății civile. Parlamentul European va fi un membru observator. Textul recunoaște, de asemenea, potențialul apariției unor îndrumări alternative în viitor, care ar putea fi relevante pentru UE, cum ar fi cele ale Organizației Națiunilor Unite. În cele din urmă, eurodeputații doresc să fie împuternicită Comisia și nu Consiliul, să propună noi norme de punere în aplicare în acest domeniu. Raportul trebuie să fie adoptat în sesiunea plenară din aprilie, înainte de a fi transmis Consiliului. În aceeași zi, Comisia ECON și-a adoptat, de asemenea, avizul cu privire la propunerea HOT, în timp ce eurodeputații nu au reușit încă să ajungă la un acord cu privire la propunerea BEFIT.

Comisia a publicat un nou raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește Directiva privind facturarea electronică în achizițiile publice

Luni, 19 februarie, Comisia Europeană a publicat un nou raport privind impactul Directivei 2014/55/UE asupra facturării electronice în achizițiile publice. Introducerea acestui sistem a „simplificat procedurile de facturare transfrontalieră, a promovat eficiența și a redus costurile în UE și în afara acesteia”. Toate statele membre ale UE acceptă acum facturi electronice conforme cu acest nou standard pentru achizițiile publice. Raportul constată, de asemenea, că impactul Directivei s-a extins dincolo de sectorul public: facturarea electronică a devenit mai răspândită în tranzacțiile dintre întreprinderi (B2B). Cu toate acestea, Comisia admite că obiectivele Directivei nu au fost pe deplin atinse și că sunt invocate frecvent diferențele în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național și existența mai multor platforme diferite de facturare electronică impuse de statele membre. În cele din urmă, raportul arată că abordarea UE este adoptată în diferite părți ale lumii, cum ar fi Australia, Japonia și Noua Zeelandă.

OCDE a publicat un nou raport privind Amount B a Pilonului I

Luni, 19 februarie 2024, Cadrul general incluziv OCDE/G20 privind BEPS a publicat un raport privind Amount B a Pilonului I, care prevede o abordare simplificată și raționalizată a aplicării principiului concurenței depline la activitățile de marketing și distribuție de bază, cu un accent deosebit pe nevoile țărilor cu capacitate redusă. „Modificările aduse orientărilor OCDE privind prețurile de transfer convenite în acest raport vor oferi jurisdicțiilor posibilitatea de a aplica reguli clare și simple acestor activități, permițându-le să-și asigure veniturile și să păstreze resurse valoroase de administrare fiscală, oferind în același timp o certitudine suplimentară pentru întreprinderile multinaționale”, a declarat OCDE. Raportul, care prezintă două opțiuni de punere în aplicare pentru jurisdicțiile care optează pentru abordarea simplificată și raționalizată începând cu ianuarie 2025, descrie circumstanțele în care un distribuitor intră sub incidența Amount B, inclusiv cazurile în care efectuează, de asemenea, anumite activități care nu sunt de distribuție, cum ar fi producția. Totodată, acesta descrie activitățile care pot exclude un distribuitor din domeniul de aplicare al abordării simplificate și raționalizate, cum ar fi distribuția de mărfuri sau bunuri digitale. Conținutul raportului a fost inclus în Orientările OCDE privind prețurile de transfer și este însoțit de modificări conforme ale comentariului privind Articolul 25 din Modelul de Convenție Fiscală al OCDE.

Prima ședință a Comitetului ad-hoc privind convenția cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională

Miercuri, 21 februarie, Comisia ad-hoc însărcinată cu elaborarea termenelor de referință pentru o convenție cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională s-a întâlnit pentru prima dată. Pe parcursul întâlnirii, mai multe țări membre ale OCDE ar fi declarat că termenii de referință pentru o convenție cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională ar trebui să se bazeze mai degrabă pe consens decât pe votul cu majoritate simplă. Pe de altă parte, mai multe țări cu venituri mici au declarat că, în timp ce comitetul ad-hoc ar trebui să depună eforturi pentru consens, ar trebui să opteze pentru un vot cu majoritate simplă în cazul în care nu se ajunge la un consens, așa cum prevăd regulile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Comitetul ad-hoc are sarcina de a elabora și finaliza convenția cadru până în august. De la votul decisiv din decembrie 2023, statele membre ale UE au fost destul de vocale în ceea ce privește opoziția față de convenția cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională, deoarece ar risca, în opinia lor, să dubleze activitatea desfășurată la OCDE. Ei se tem, de asemenea, de un risc de a pierde avânt odată cu schimbarea forumului de discuții privind soluția pe doi piloni.  

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)