Miniștrii de Finanțe ai UE vor discuta pe tema Pilonului II 

Miniștrii de Finanțe ai UE vor organiza marți, 18 ianuarie, o primă dezbatere cu privire la propunerea UE pentru o directivă referitoare la asigurarea unui nivel minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE (așa-numitul Pilon II), prezentat la 22 decembrie. Potrivit unei declarații de presă, miniștrii vor fi invitați să furnizeze „îndrumări politice” referitoare la măsura în care dosarul este o prioritate și la necesitatea de a transpune regulile convenite privind impozitarea internațională a întreprinderilor cât mai curând posibil. Adoptarea directivei va veni ulterior, după finalizarea examinării propunerii în Consiliu, informează sursa citată.

Comisia Europeană dorește un acord cu privire la Pilonul II, în primăvară

Comisia Europeană dorește un acord cât mai curând posibil și preferabil în primăvară cu privire la Directiva de implementare a Pilonului II în cadrul UE, a declarat directorul pentru impozitarea directă la nivelul Comisiei Europene, Benjamin Angel, vineri, 14 ianuarie, în timpul unui webinar organizat de Centrul pentru Studii Europene (CefES). Noile reguli vor începe să se aplice în 2023 și, întrucât este vorba despre o directivă europeană, UE trebuie să aloce timp statelor membre să o transpună în legislația națională, a amintit oficialul. De asemenea, Benjamin Angel încurajează întreprinderile să înceapă să se pregătească pentru noile reguli acum și să nu aștepte adoptarea Directivei UE. Giorgia Maffini, consultant special pe probleme de politică fiscală și transferul prețurilor în cadrul PwC Regatul Unit al Marii Britanii, a subliniat că întreprinderile încă încearcă să înțeleagă regulile. Aceasta a explicat că regulile modelului OCDE au reprezentat o „mare surpriză” și că nu se aștepta la atâtea elemente de noutate. Cu acest prilej, Joachim Englisch, profesor de legislație fiscală la Universitatea din Münster, și-a exprimat regretul că directiva nu conține o prevedere care să permită adaptarea acesteia în viitor, întrucât acordul privind Pilonul II va evolua constant.

Eurodeputații consultă experții cu privire la practicile fiscale dăunătoare

Luni, 10 ianuarie, eurodeputații din subcomisia pe probleme fiscale a Parlamentului European (FISC) au dezbătut un studiu cu privire la „dezvoltarea unor potențiale practici fiscale și a unei competiții dăunătoare în domeniul impozitului pe venit și al impozitului pe avere”, prezentat de dr. Florian Neumeier, directorul Grupului de Cercetare privind Impozitarea și Politica Fiscală de la Institutul Ifo din Munich. Dr. Florian Neumeier a explicat că stabilirea unor reguli de bază ar face posibilă evitarea măsurilor agresive și a regimurilor fiscale preferențiale. Există probe că „introducerea unilaterală și necoordonată a regimurilor fiscale preferențiale poate fi considerată dăunătoare”, întrucât acestea au un impact negativ asupra veniturilor și a bazei de impozitare a altor țări, a declarat acesta. De asemenea, Florian Neumeier a încurajat impozitarea pe baza criteriilor imobile, cum ar fi locuințe sau bunuri, care nu pot evita impozitarea. Eurodeputații au dezbătut și un studiu referitor la „evaluarea măsurilor împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale introduse în ultimii ani”.

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a murit la vârsta de 65 de ani

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a murit luni, 10 ianuarie, într-un spital din Italia, la vârsta de 65 de ani. Parlamentul a susținut o ceremonie specială luni, 17 ianuarie, la Strasbourg. David Sassoli a fost ales pentru prima dată ca eurodeputat în 2009. În iulie 2019, eurodeputații l-au ales președinte al Parlamentului pentru doi ani și jumătate printr-un acord politic informal privind distribuția funcțiilor de conducere la nivel european. Ca prim-vicepreședinte al Parlamentului, candidatul grupului Partidului Popular European, eurodeputata din Malta Roberta Metsola – favorita pentru acest rol–, va deține funcția interimară de președinte pentru a asigura desfășurarea în condiții optime a activității Parlamentului până la noua rundă de alegeri, programată marți, 18 ianuarie. Până acum, alți trei eurodeputați și-au anunțat candidaturile: Alice Kuhnke (Partidul Verde/Alianța Liberă Europeană, Suedia), Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Polonia) și Sira Rego (Stânga Unită Europeană, Spania). Marți, 18 ianuarie, și miercuri, 19 ianuarie, Parlamentul European își va alege și cei 14 vicepreședinți și cei 5 chestori. 

Update: Roberta Metsola (PPE, Malta) a fost aleasă marți, 18 ianuarie, în funcția de președinte al Parlamentului European, informează Mediafax. Roberta Metsola a primit o majoritate absolută, de 458 de voturi, dintre 690 de voturi exprimate. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Polonia) și-a retras candidatura. Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024. Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

FATCA: Comisia Europeană exclude din nou orice acțiune

Comisia Europeană nu are dreptul să discute sau să negocieze acorduri bilaterale între statele membre UE și Statele Unite cu privire la implementarea Legii conformității fiscale a conturilor deschise în străinătate (FATCA) din SUA, a declarat comisarul european pentru impozitare, Paolo Gentiloni, într-un răspuns scris publicat marți, 11 ianuarie, la o întrebare din partea eurodeputatului Christophe Hansen (Partidul Popular European) din Luxemburg. FATCA vizează schimbul automat de informații dintre autoritățile fiscale naționale și autoritatea fiscală a SUA. Deseori, aceasta implică obligații fiscale împovărătoare pentru cetățenii SUA din străinătate, în special pentru așa-numiții „americani accidentali”. Comisarul Gentiloni a adăugat că orice posibilă negociere între UE și SUA cu privire la înlocuirea regimurilor bilaterale FATCA existente ar impune atât o decizie unanimă din partea Consiliului UE, cât și o disponibilitate din partea SUA de a utiliza regulile Standardului Comun de Raportare (CRS) în defavoarea FATCA.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)