OCDE amână reforma fiscală internațională până la mijlocul anului 2021

La 12 octombrie a.c., Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat planul adoptat de 137 de membri ai Cadrului inclusiv (Inclusive Framework on Base Erosion and Profit Shifting – BEPS) cu privire la Pilonul 1 și Pilonul 2 al reformei fiscale internaționale (împreună cu o evaluare a impactului economic). În aceeași zi, membrii Cadrului inclusiv au emis o declarație în care precizează că dezbaterile vor continua pentru a clarifica aspectele referitoare la reforma fiscală internațională asupra cărora nu s-a ajuns la un acord. Membrii Cadrului inclusiv au dat, totodată, asigurări că „până la mijlocul anului 2021, procesul de dezbatere se va încheia cu o concluzie și vor fi soluționate problemele tehnice, vor fi elaborate modelele de proiecte legislative, îndrumări, norme și proceduri internaționale, în funcție de necesități”. La 14 octombrie a.c., miniștrii de finanțe ai G20 au convenit asupra noului termen-limită. Cu toate acestea, Franța a reacționat prompt la această amânare, confirmând că va începe de anul acesta impozitarea companiilor digitale. Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a declarat că, la fel ca în cazul SUA, în eventualitatea în care nu se va ajunge la un acord la nivelul OCDE până la finele anului 2020, Franța va introduce impozitarea economiei digitale la nivel național. Comisia Europeană a dat dovadă de flexibilitate, subliniind faptul că noul termen-limită ar trebui să fie termenul final. 

Avocatul general al UE confirmă legitimitatea unor impozite aplicate în Ungaria și Polonia

La 15 octombrie a.c., avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie privind cauzele C-562/19 și C-596/1 referitoare la impozitul pe publicitate din Ungaria și impozitul din sectorul comerțului cu amănuntul din Polonia. Potrivit opiniei avocatului general, nu există dovezi care să indice existența unui avantaj selectiv și, prin urmare, Juliane Kokott propune Curții de Justiție a UE să respingă apelurile Comisiei Europene. În iulie 2016, Polonia a adoptat legea privind impozitarea, conform căreia comercianții cu amănuntul trebuie să plătească un impozit asupra cifrei de afaceri lunare, obținută din vânzarea bunurilor către consumatori, în cazul în care aceasta depășește 17 milioane de zloți polonezi (aproximativ 4 milioane de euro), la o rată de 0,8% pe o cifră de afaceri cuprinsă între 17 milioane și 170 de milioane de zloți polonezi și la o rată de 1,4% asupra părții din cifra de afaceri lunară ce depășește acest interval. În iunie 2014, Ungaria a introdus legea privind impozitul pe publicitate, în temeiul căreia difuzorii de publicitate trebuie să plătească un impozit, la o rată diferențiată, asupra cifrei de afaceri nete anuale, generată din difuzarea sau publicarea reclamelor în Ungaria. În 2016 și 2017, Comisia Europeană a declarat că ambele impozite sunt incompatibile cu piața comună, deoarece acestea acordă întreprinderilor mai mici, care sunt „impozitate la un nivel mult prea scăzut”, un avantaj inadmisibil și, prin urmare, constituie un ajutor de stat. Polonia și Ungaria au contestat decizia Comisiei în fața Tribunalului Uniunii Europene. În 2019, Tribunalul a anulat decizia Comisiei pe motiv că nu existau suficiente dovezi care să indice un avantaj selectiv în niciuna dintre cele două jurisdicții și, prin urmare, impozitele respective nu constituie ajutor de stat pentru întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mică. Comisia a făcut apel la Curtea de Justiție împotriva ambelor hotărâri, iar avocatul general, Juliane Kokott, a propus Curții de Justiție a UE să respingă apelurile Comisiei, confirmând hotărârile Tribunalului. 

Hotărârea CJUE privind schimbul de informații fiscale la cerere

La 6 octombrie a.c., Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și-a publicat hotărârea în cauzele conexate C-245/19 și C-246/19 în contextul schimbului de informații fiscale. CJUE a hotărât că o persoană care deține informații solicitate de o administrație națională, în contextul unei proceduri de cooperare între statele membre, trebuie să aibă posibilitatea de a intenta o acțiune directă împotriva unei astfel de cereri (în baza dreptului la un proces echitabil garantat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene). Cu toate acestea, statele membre pot să nu ofere dreptul la o astfel de acțiune persoanei care face obiectul unei anchete fiscale și terțelor părți interesate de informațiile în cauză, cu condiția să existe alte procese care să le permită să obțină un control prealabil al unei astfel de cereri. 

Raportul OCDE privind impozitarea criptoactivelor

La 12 octombrie a.c., OCDE a publicat raportul Impozitarea monedelor virtuale: o privire de ansamblu asupra tratamentelor fiscale și problemelor de politică fiscală emergente. Raportul conține o analiză a abordărilor și a discrepanțelor de politică fiscală între principalele tipuri de impozite din peste 50 de jurisdicții. Sunt definiți termenii „blockchain” și „criptoactive” și se prezintă aspecte privind caracteristicile, legalitatea și evaluarea monedelor virtuale, fiind analizate consecințele fiscale pe parcursul a diferite etape ale ciclului lor de viață, de la creare până la cedare. De asemenea, în raport sunt identificate principalele aspecte de politică fiscală și se oferă o privire de ansamblu asupra tratamentului fiscal al monedelor virtuale în mai multe țări, din punctul de vedere al impozitului pe venit, consum și proprietate.

Buletinul de știri în limba engleză poate fi consultat pe site-ul ETAF.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)