Impozitarea serviciilor digitale: Spania urmează să ia măsuri unilaterale

La 18 februarie a.c., guvernul spaniol a aprobat un proiect de lege privind impozitarea serviciilor digitale ce urmează a fi discutat de parlamentul de la Madrid. Proiectul are la bază propunerea Comisiei Europene din 2018, o rată de impozitare de 3% pe veniturile brute obținute din trei tipuri de servicii: vânzarea spațiilor publicitare online, activitățile digitale intermediare și vânzarea datelor utilizatorilor. Impozitul propus se va aplica companiilor spaniole cu venituri anuale care depășesc 750 de milioane de euro la nivel mondial și celor cu venituri anuale de 3 milioane de euro din servicii digitale. Principala diferență între proiectul de lege spaniol și propunerea Comisiei Europene constă în faptul că în proiectul de lege al Spaniei sunt incluse și tranzacțiile interne, transfrontaliere și naționale în aria de acoperire a impozitului. Este important de menționat faptul că impozitul va fi colectat la sfârșitul anului doar în cazul în care nu se va ajunge la niciun acord la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) până la sfârșitul anului 2020.

Miniștrii de finanțe ai țărilor G20 au aprobat activitatea OCDE cu privire la reforma fiscală internațională

La 23 februarie a.c., în cadrul reuniunii de la Riad (Arabia Saudită), miniștrii de finanțe ai țărilor G20 au aprobat activitatea OCDE cu privire la reforma fiscală internațională. Comunicatul emis în urma reuniunii indică faptul că miniștrii „au aprobat sumarul structurii abordării unificate la nivelul Pilonului unu drept baza negocierilor și au întâmpinat nota de progres la nivelul Pilonului doi”. Mai mult decât atât, miniștrii de finanțe au confirmat necesitatea de a defini „până în 2020 caracteristicile cheie ale politicilor unei soluții globale bazate pe consens, care să constituie baza unui acord politic”.

Dezbaterile pe tema taxei pe deșeurile din plastic se află încă în desfășurare la nivelul Consiliului European

Conform Cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2020-2027, sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene ar putea include noi venituri obținute din taxa pe deșeurile din plastic. Propunerea discutată presupune introducerea unor contribuții naționale calculate în funcție de greutatea deșeurilor din plastic nereciclate la o rată de 0,80 euro per kilogram, care ar genera 6,6 miliarde de euro anual pentru bugetul UE. Cu toate acestea, la nivelul Consiliului se dezbate posibilitatea de a include un mecanism de corecție care ar presupune rambursarea taxelor pe baza mărimii populației din țările cu un venit național pe cap de locurilor sub media UE, care ar genera o reducere a veniturilor cu aproximativ 700 de milioane de euro pe an.

Impactul reducerii impozitelor pe veniturile salariale din anumite state membre UE

La 26 februarie a.c., Comisia Europeană a publicat Pachetul de iarnă al semestrului european, care conține o analiză a problemelor socio-economice principale din fiecare stat membru. Comunicatul Comisiei Europene indică faptul că în domeniul fiscal mai multe state membre au dedus impozitele pe veniturile salariale. Este vorba în special de Franța, Italia, Țările de Jos, Grecia și Slovenia care au redus povara fiscală suportată de forța de muncă prin reducerea impozitelor pe profitul personal sau a contribuțiilor la asigurările sociale. Pe de altă parte, pachetul de iarnă a atras atenția asupra posibilității ca companiile care utilizează scheme de planificare fiscală agresivă să profite de pe urma anumitor caracteristici ale sistemelor fiscale din unele state membre (de exemplu Irlanda, Cipru, Luxemburg, Ungaria, Malta și Țările de Jos). Acesta indică și faptul că practicile de planificare fiscală agresivă dintr-un stat membru au efecte de propagare asupra altor companii, precum și asupra altor state membre și pot cauza pierderi de venituri fiscale și distorsionarea concurenței între companii.

Thierry Breton asigură că principiul „numărului constant” („one in, one out”) nu va duce la liberalizarea pieței interne

La 10 februarie a.c., comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, a asigurat europarlamentarii că principiul „numărului constant” („one in, one out”) nu va fi utilizat pentru a liberaliza piața internă. În cadrul unei dezbateri din cadrul Parlamentului European, comisarul a explicat că scopul acestui principiu este de a moderniza cadrul de reglementare european și nu de a reduce reglementarea standardelor sociale și a celor de mediu. Este demn de remarcat faptul că principiul „numărului constant” a fost propus de Manfred Weber (Partidul Popular European, Germania) în timpul campaniei electorale europene din 2019. Acest principiu a fost apoi preluat de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a fost apărat de vicepreședintele desemnat pentru relații interinstituționale, Maroš Šefčovič.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)