Ursula von der Leyen a prezentat prioritățile CE pentru anul viitor 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut cel de-al doilea discurs privind Starea Uniunii Europene, în Strasbourg, miercuri, 15 septembrie, punând în evidență prioritățile Comisiei Europene (CE) pentru următorul an. În ce privește impozitarea, potrivit oficialului CE, Comisia va pune în discuție o nouă inițiativă de a urmări companiile-paravan și a oferit asigurări că va face tot ce îi stă în putere pentru a încheia acordul global privind impozitarea corporativă. În scrisoarea sa de intenție publicată în aceeași zi, Ursula von der Leyen a indicat că UE va implementa acordul OECD privind impozitarea în două directive separate, prima referitoare la realocarea drepturilor de impozitare și cea de-a doua, la impozitarea minimă. Președintele CE a mai precizat, de asemenea, că forul european va analiza propunerea de renunțare la TVA pentru cumpărarea de echipamente de apărare dezvoltate și produse în Europa, în vederea diminuării dependențelor UE.

Includerea Turciei pe „lista neagră” a UE privind paradisurile fiscale, în analiza statelor membre 

Includerea Turciei pe „lista neagră” europeană a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale se află din nou pe agenda Consiliului UE. Oficialii din domeniul fiscal s-au reunit recent pentru a discuta dacă Ankara a făcut suficiente demersuri în a-și pune la punct sistemul de schimb automat de informații referitoare la conturile bancare. Anterior, în luna februarie a acestui an, Turcia s-a salvat de la includerea pe „lista neagră”. Se preconizează că Franța, Danemarca, Austria, Grecia și Cipru vor exercita presiuni pentru includerea Turciei în această listă, la următoarea revizuire, ce urmează a fi adoptată în ședința Consiliului ECOFIN, programată la 5 octombrie.

Primul raport privind implementarea schimbului de informații fiscale, adoptat de legislativul european

Joi, 16 septembrie, Parlamentul European a adoptat, cu 561 de voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și 116 „abțineri”, raportul redactat de europarlamentarul Sven Giegold (Partidul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Germania) cu privire la implementarea regulilor UE în schimbul de informații fiscale aferente ultimilor zece ani. Acest exercițiu a fost riscant, deoarece Comisia Europeană și toate statele membre, cu excepția Finlandei și a Suediei, au refuzat să ofere Parlamentului accesul la date relevante, au criticat o parte a europarlamentarilor. Potrivit concluziilor raportului, numeroase deficiențe sunt cauzate de implementarea defectuoasă a prevederilor existente, iar Comisia ar trebui să profite de următoarea actualizare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC 8) pentru a realiza o revizuire exhaustivă, în locul abordării fragmentate pe care a adoptat-o pe parcursul ultimei decade. În raport se mai recomandă impunerea obligativității schimbului de informații privind venitul și activele, alături de o dispoziție suplimentară prin care să fie divulgată identitatea beneficiarilor reali.

Șeful OECD pledează pentru o soluție globală privind stabilirea prețului carbonului

Eforturile pentru stabilirea prețului carbonului ar trebui promovate la nivel internațional, a afirmat șeful Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Mathias Cormann, într-o declarație de presă susținută marți, 14 septembrie. Conform lui Mathias Cormann, succesul recent în convenirea unui impozit digital global la nivelul OECD ar putea inspira factorii de decizie în elaborarea unei abordări comune privind stabilirea prețului carbonului. Șeful OECD ar fi făcut această afirmație și neoficial, în Slovenia, în timpul ședinței Consiliului Informal ECOFIN din 10-11 septembrie. Apelul șefului OECD vine în contextul în care UE lucrează la propriul Mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM), un impozit care vizează importurile străine de produse ce generează emisii mari de carbon. 

CJUE confirmă poziția CE în ceea ce privește anumite scutiri de impozite acordate de Belgia companiilor multinaționale 

Într-o hotărâre publicată joi, 16 septembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a concluzionat că CE a avut dreptate să afirme că o serie de scutiri de impozite acordate de Belgia companiilor multinaționale prin intermediul actelor normative reprezentau o schemă de ajutor. În 2016, Comisia a constatat că sistemul de scutiri aplicabile profitului excedentar din Belgia reprezenta o schemă de ajutor de stat ilegală și incompatibilă cu piața internă și a dispus recuperarea ajutorului acordat (pentru o sumă de aproximativ 800 de milioane de euro) de la 55 de beneficiari. În 2019, Tribunalul UE a anulat această decizie a Comisiei, dar joi Curtea de Justiție a constatat că Tribunalul a făcut numeroase erori de drept și, prin urmare, a decis să anuleze decizia din 2019 și să retrimită cazul la Tribunal pentru o decizie cu privire la alte aspecte ale cazului, inclusiv clasificarea actelor fiscale normative ale Belgiei ca ajutor de stat.

Șase state se oferă să găzduiască noua Autoritate europeană împotriva spălării banilor

Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania și Austria și-au manifestat interesul de a găzdui noua Autoritate europeană împotriva spălării banilor (AMLA), propusă pentru înființare de Comisia Europeană în luna iulie. Conform planului Comisiei, AMLA ar trebui înființată în următorii trei ani și va superviza direct, începând din anul 2026, cele mai riscante entități în viziunea CE. Viitoarea locație a acestei autorități va fi, cel mai probabil, disputată intens, așa cum s-a întâmplat în cazul altor instituții europene.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)