Liderii UE au acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidate la aderarea UE  

Marți, 23 iunie, liderii UE au decis să acorde Ucrainei și Moldovei statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ambele state au aplicat pentru aderare în săptămânile ce au urmat invaziei Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, liderii UE au avertizat că, deși decizia de a acorda statutul de candidat a fost adoptată rapid, drumul către aderare va fi lung. Consiliul European a invitat Comisia să raporteze Consiliului UE cu privire la îndeplinirea condițiilor stabilite pentru fiecare stat prin cadrul general pentru pachetul de extindere programat pentru toamnă. Consiliul UE va lua o decizie cu privire la următorii pași când toate aceste condiții sunt îndeplinite în totalitate, au avertizat liderii. Președinții celor două state, care s-au întâlnit cu reprezentanții Consiliului European, au salutat această decizie. „Acesta este un moment unic și istoric în relațiile dintre Uniunea Europeană și Ucraina”, a reacționat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe Twitter.

Apel în Parlamentul European pentru trecerea la cooperarea consolidată pentru implementarea impozitării minime

În timpul unei dezbateri din cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European desfășurate joi, 23 iunie, mai mulți eurodeputați au făcut apel la constituirea unei cooperări consolidate între statele membre UE, întrucât Ungaria, după Polonia, și-a exercitat dreptul de veto la ultima ședință a Consiliului Ecofin din 17 iunie în legătură cu adoptarea directivei care implementează acordul OCDE privind impozitarea minimă a multinaționalelor. Cooperarea consolidată este o procedură în cadrul căreia minimum 9 state membre UE pot integra sau coopera avansat într-un anumit domeniu în cadrul UE, în contextul în care Uniunea nu poate atinge obiectivele acestei cooperări într-o perioadă rezonabilă de timp. De asemenea, în timpul dezbaterii, eurodeputații au subliniat faptul că unanimitatea legată de chestiunile fiscale este un subiect sensibil pentru statele membre. În numele președinției franceze a Consiliului UE, ministrul pentru afaceri europene al Franței, Clément Beaune, a declarat că nu se opune cooperării consolidate și că Franța sprijină și trecerea la votul cu majoritate calificată pentru anumite dosare importante din domeniul fiscalității. Acesta a oferit asigurări că țara sa va sprijini încheierea unui acord unanim cu privire la directiva referitoare la impozitarea minimă. Subiectul a fost dezbătut și cu prilejul întâlnirii la care au luat parte liderii UE. 

Parlamentul European a adoptat o poziție comună privind Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) 

Parlamentul European a adoptat miercuri, 22 iunie, o poziție comună cu privire la Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) după reluarea unui vot care a eșuat la începutul acestei luni. Pe lângă produsele propuse de Comisie (fier și oțel, rafinării, ciment, produse chimice organice de bază și îngrășăminte), Parlamentul European dorește ca mecanismul CBAM să acopere și produsele chimice organice, masele plastice, hidrogenul și amoniacul. De asemenea, eurodeputații vor să extindă CBAM pentru a include emisiile directe, adică emisiile care decurg din electricitatea utilizată de producători, pentru a reflecta mai bine costurile aferente CO2 pentru industria europeană. Potrivit textului Parlamentului European, CBAM s-ar aplica de la 1 ianuarie 2023, cu o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui 2026, Parlamentul fiind de părere că mecanismul trebuie să fie implementat complet pentru sectoarele enumerate de Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) până în 2023, cu trei ani mai devreme decât data propusă de Comisie. Mai mult, în loc de 27 de autorități competente, Parlamentul este de părere că ar trebui să existe o singură autoritate centralizată CBAM la nivelul UE. În final, eurodeputații au adăugat că UE trebuie să ofere sprijin financiar cel puțin egal ca valoare cu veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM, pentru a sprijini eforturile statelor mai puțin dezvoltate de a-și decarboniza industriile producătoare. Parlamentul este pregătit să înceapă negocierile cu statele membre, care și-au adoptat deja poziția cu privire la acest dosar. 

COVID-19 a accelerat transformarea digitală a administrațiilor fiscale

Pandemia de COVID-19 a accelerat trecerea la serviciile digitale în administrațiile fiscale, fiind înregistrată o creștere de 30% a interacțiunilor digitale în 2020, potrivit unui nou raport al OCDE, publicat joi, 23 iunie. Raportul pune în evidență faptul că transformarea digitală continuă a administrațiilor fiscale are ca scop automatizarea conformității fiscale în mai multe domenii și reducerea suplimentară a poverii pentru sute de milioane de contribuabili. Canalele digitale domină acum interacțiunile cu contribuabilii, cu peste 1,3 miliarde de interacțiuni prin intermediul conturilor online pentru contribuabili și peste 30 de milioane de interacțiuni prin intermediul roboților de chat (chatbots). Potrivit OCDE, are loc o tranziție rapidă de la modelele de dinainte de pandemie, care erau dependente de canale precum poșta sau vizitele în persoană la birourile administrației fiscale.

Răspunsul ETAF la consultarea publică pe tema impozitelor reținute la sursă

Joi, 23 iunie, European Tax Adviser Federation (ETAF) și-a publicat răspunsul la consultarea publică a Comisiei Europene cu privire la un cadru general european pentru impozitele reținute la sursă, preconizat să fie prezentat în prima jumătate a anului 2023. În principiu, ETAF recunoaște că impozitele reținute la sursă ca atare pot reduce riscul de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, în prezent, procedurile de rambursare sunt deseori complexe, de durată și costisitoare și pot descuraja și mai mult investitorii să realizeze investiții în anumite țări sau îi pot pune în situația de a accepta o impozitare dublă, ceea ce nu poate reprezenta intenția pieței unice. Din acest motiv, ETAF este în favoarea sistemelor armonizate de scutire de impozit la sursă și sprijină inițiativa Comisiei. În răspunsul său, ETAF a subliniat că aspectele transfrontaliere complexe ar trebui tratate cu un cadru general fiscal cât mai simplu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)