La 24 septembrie a.c., Tribunalul Uniunii Europene a emis decizii cu privire la două cazuri controversate de ajutor de stat – Starbucks și Fiat, cu rezultate opuse: Hotărârea Tribunalului în cazul Starbucks a anulat decizia Comisiei potrivit căreia Acordul de preț în avans (APA) între Starbucks Manufacturing EMEA BV („Starbucks Olanda”) și Autoritatea fiscală olandeză a constituit ajutor incompatibil cu piața internă. Pe scurt, Acordul de preț în avans (APA) a determinat remunerația Starbucks Olanda pentru activitățile sale de producție și distribuție care a servit la calcularea profitului impozabil anual al companiei. În plus, APA a aprobat valoarea redevenței plătite de Starbucks Olanda unei alte entități din același grup pentru utilizarea de proprietăți necorporale. Tribunalul a observat incapacitatea Comisiei de a putea demonstra că erorile identificate în Acordul de preț în avans (APA) au adus un avantaj pentru Starbucks Olanda.

Decizia Tribunalului Uniunii Europene în cazul FIAT a confirmat validitatea deciziei Comisiei potrivit căreia hotărârea fiscală emisă de Autoritatea fiscală din Luxemburg în favoarea Fiat Chrysler Finance Europe („FTT” – o companie Fiat care oferă servicii de trezorerie și finanțare companiilor altor grupuri) constituia ajutor de stat în temeiul articolului 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene și, prin urmare, era incompatibil cu piața internă. Hotărârile fiscale au aprobat o metodă pentru determinarea remunerației și a profitului impozabil al „FTT” pentru serviciile de trezorerie și finanțare furnizate altor companii din același grup. În ambele cazuri, un recurs limitat privitor numai la motivele de drept poate fi introdus în fața Curții de Justiție împotriva deciziei Tribunalului în termen de două luni și zece zile. Deputații Jonás Fernández, S&D și Sven Giegold, Grupul Verzilor/ ALE au reacționat la aceste hotărâri, insistând asupra necesității reformării politicii fiscale a UE, solicitând instituțiilor europene să înainteze propunerile privind CCCTB, raportarea publică defalcată pe țări și renunțarea la votul în unanimitate în cadrul Consiliului pentru problemele fiscale.

Gentiloni, comisarul desemnat pentru economie, urmează să fie audiat de Comisia ECON

Paolo Gentiloni, comisarul desemnat pentru economie, va participa la audierea publică în fața Comisiei ECON din 3 octombrie a.c. Fost prim-ministru al Italiei din 2016 până în 2018, Gentiloni va moșteni portofoliul lui Pierre Moscovici, care a inclus și impozitare și vama. În scrisoarea sa către comisarul fiscal desemnat, președintele Von der Leyen a descris prioritățile fiscale ale viitoarei Comisii Europene, subliniind necesitatea revizuirii Directivei privind impozitarea energiei, introducerii unei taxe vamale pe emisiile de carbon și continuarea progreselor în lupta împotriva infracțiunilor financiare, evaziunii fiscale și evitării obligațiilor financiare.

Progresele cu privire la digitalizarea administrațiilor fiscale

La 23 septembrie a.c., OCDE a publicat a opta ediție a seriei referitoare la Administrațiile fiscală, prezentând date comparative despre performanțele administrațiilor fiscale avansate și emergente. Împreună, cele 58 de administrații fiscale angajează aproximativ 1,6 milioane de persoane, care se ocupă de afacerile fiscale ale aproximativ 810 milioane contribuabili persoane fizice și juridice. Acestea au colectat venituri totale de 11,4 trilioane de euro în 2017, la un buget operațional combinat de 71 de miliarde de euro (mai puțin de 1% din veniturile colectate). Studiul evidențiază maniera în care administrațiile fiscale folosesc tot mai mult tehnologiile digitale, cum ar fi depunerea online a declarațiilor de impozit și plățile online. În medie, ratele de înregistrare electronică pentru impozitarea veniturilor personale sunt acum în jur de 70%, iar cele pentru impozitul pe profit al companiilor se situează la aproximativ 85%. Canalele de contact se schimbă de la cele tradiționale (persoanele de contact sunt în scădere cu 15%) la cele digitale (contactele prin email sunt în creștere de 20%) – mai mult de 40 de administrații fiscale folosesc deja sau intenționează să utilizeze inteligența artificială pe viitor.

OCDE: Impozitele pe combustibilii poluanți se situează sub nivelul dorit

La 20 septembrie a.c., OCDE a publicat o prezentare prealabilă a Raportului privind impozitarea consumului de energie din 2019, recomandând țărilor să ajusteze impozitele pe energie pentru a încuraja trecerea la utilizarea energiei cu emisii reduse de carbon în transport, industrie și agricultură. Raportul arată că 70% din emisiile de carbon care provin din producția de energie sunt în totalitate nefiscalizate, ceea ce duce reduce probabilitatea de a trece la utilizarea unor surse de energie mai curate. În special, cu toate că taxele pe carburant sunt relativ mari, cele pe cărbune (care reprezintă 50% din emisiile de CO2) sunt aproape de zero în majoritatea țărilor, în timp ce taxele referitoare la o energie mai curată, precum gazul natural, sunt adesea mai mari. Studiul indică faptul că doar 4 țări (Danemarca, Țările de Jos, Norvegia și Elveția) din cele 44 de jurisdicții cu impozite pe energia non-rutieră se situează peste estimarea de jos a costurilor pentru climatul emisiilor de carbon, în timp ce mai multe țări au diminuat impozitele pe energie în ultimii ani.

Buletinul de știri în limba engleză poate fi consultat pe site-ul ETAF.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)