Curtea de Justiție a Uniunii Europene, privind impozitul pe cifra de afaceri din Ungaria

La data de 13 iunie a.c., Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a publicat o ediție provizorie referitoare la concluziile avocatului general, Juliane Kokott, privind impozitul aplicat sectorului telecomunicațiilor din Ungaria. Cazul se referă la impozitarea sectorului de telecomunicații din Ungaria, un impozit pe cifra de afaceri similar cu cel aplicat economiei digitale de către statele membre (așa-numita impozitare a serviciilor digitale). Instanța națională maghiară a solicitat o cerere de decizie preliminară  din partea CJEU cu privire la măsura în care impozitul aplicat sectorului telecomunicațiilor ridică întrebări cu privire la: (i) libertatea de stabilire, deoarece acest impozit vizează în principal întreprinderile cu capital străin; (ii) ajutorul de stat, prin impunerea unei cote de impozitare progresive, a cărei valoarea mai mare dezavantajează în principal întreprinderile străine și (iii) încălcarea art. 401 din Directiva TVA, care împiedică statele membre să introducă impozite pe cifra de afaceri. Avocatul general a răspuns negativ la cele trei întrebări. În special, aceasta susține că impozitul aplicat sectorului telecomunicațiilor din Ungaria este un impozit corporativ special (direct) pentru anumite întreprinderi, prin urmare art. 401 din Directiva TVA nu împiedică Ungaria să introducă acest impozit în plus față de TVA. Referindu-se la libertatea de stabilire, avocatul general Kokott susține că impozitarea cifrei de afaceri nu dezavantajează intrinsec situația transfrontalieră. În ceea ce privește problema ajutorului de stat, avocatul general răspunde că „Impozitarea diferențiată care decurge din aplicarea unui sistem progresiv nu constituie un avantaj selectiv în favoarea întreprinderilor cu o cifră de afaceri mai scăzută (și, prin urmare, nu constituie un ajutor de stat)”.

Progrese înregistrate în discuțiile privind taxa pe tranzacțiile financiare (TTF)

Cele zece țări care au decis să-și intensifice cooperarea în ceea ce privește impozitarea tranzacțiilor financiare au făcut progrese privind încheierea unui acord. Într-un document comun, Franța și Germania au prevăzut un „sistem de alocare echilibrat” ce permite un venit minim de 20 de milioane de euro pentru țările care preconizează că nu vor obține venituri sau că vor obține foarte puține venituri din TTF. Redistribuirea și plățile se bazează pe venitul național brut al țării participante. Într-o notă transmisă Consiliului ECOFIN la 14 iunie 2019, Germania a propus urmărirea modelul francez și impozitarea valorii tranzacțiilor societăților cu sediul în UE la nu mai puțin de 0,2%.

Niciun acord cu privire la funcțiile cheie ale Uniunii Europene

Consiliul European din 20 iunie a.c. nu a ajuns la un acord cu privire la nominalizarea persoanelor care vor ocupa funcțiile cheie ale instituțiilor europene. Pozițiile privind președinția Consiliului European, a Comisiei Europene, a Parlamentului European, precum și a Băncii Centrale Europene sunt încă vacante. Liderii europeni sunt determinați să cunoască numele ocupanților acestor funcții înainte de prima săptămână a lunii iulie când va avea loc ședința constitutivă a noului Parlament European. Discuțiile sunt foarte intense, toate variantele fiind încă posibile. Grupurile S&D și PPE îi susțin în continuare pe Frans Timmermans, respectiv pe Manfred Weber (Spitzenkandidaten) pentru președinția Comisiei, în timp ce politicianul liberal danez, Margrethe Vestager are încă șanse, cu toate că și-a anunțat candidatura la șefia Comisiei după alegerile europarlamentare. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)