MyWIZ, secretul contabililor de succes
Noutăți legislative 1-25 martie 2016

Noutăți legislative 1-25 martie 2016

Numărul 1, 29 martie - 4 aprilie 2016  »  Curier legislativ

În perioada 1-25 martie 2016 au fost publicate în Monitorul Oficial o serie de acte normative de interes pentru profesioniștii contabili:

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 839 din 24 februarie 2016 privind aprobarea Normelor tehnice de autorizare a magaziilor și a perimetrelor pentru depozitare temporară și a Normelor tehnice de înregistrare a depozitelor utilizate în zonele libere (Monitorul Oficial nr. 164/03.03.2016)

Prin acest ordin se aprobă normele tehnice care stabilesc procedurile aplicabile la autorizarea magaziilor și a perimetrelor de depozitare temporară pe teritoriul vamal al României, precum și cele de înregistrare a depozitelor utilizate în zonele libere.

În sensul acestor norme, depozitarea temporară semnifică depozitarea mărfurilor necomunitare sub supraveghere vamală în intervalul dintre prezentarea acestora în vamă și atribuirea unei destinații vamale pentru acestea, iar magaziile și perimetrele pentru depozitare temporară sunt locuri aprobate de autoritatea vamală, destinate să primească mărfuri necomunitare care fac obiectul unei declarații sumare de depozitare temporară și cărora operatorul trebuie să le atribuie o destinație vamală.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 825 din 22 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizie de reverificare” (Monitorul Oficial nr. 165/04.03.2016)

Prin OPANAF nr. 825/2016 se aprobă formularul „Decizie de reverificare”, în ordin fiind prezentate și instrucțiunile de completare și utilizare a acestuia.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 829 din 23 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor privind accesul operatorilor economici la aplicațiile EMCS-RO de control al mișcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize și de depunere online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile (Monitorul Oficial nr. 179/10.03.2016)

Sistemul EMCS utilizat în toate statele membre ale Uniunii Europene permite depunerea documentului administrativ în format electronic (e-DA), urmărirea mișcărilor și închiderea operațiunilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum și depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile.

Potrivit normelor aprobate prin OPANAF nr. 829/2016, accesul la aplicațiile EMCS-RO pentru depunerea documentelor administrative electronice se poate face de către operatorii economici autorizați să desfășoare operațiuni cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum și pentru depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile, în calitate de antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat, utilizator final.

Soluțiile tehnice puse la dispoziție de ANAF – Direcția Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală pentru accesul operatorilor economici autorizați ca antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau utilizator final la aplicațiile EMCS-RO sunt conectarea securizată la o interfață web a EMCS-RO Mișcări și EMCS-RO Stocuri (care permite (1) introducerea datelor din documentul administrativ electronic și procesarea acestora, precum și depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile; și (2) încărcarea datelor documentului administrativ electronic, precum și încărcarea declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile dintr-un fișier XML) și schimbul securizat de date între aplicațiile operatorilor economici și aplicația EMCS-RO Mișcări.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 952 din 8 martie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum și a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită (Monitorul Oficial nr. 186/11.03.2016)

Dintre modificările și completările aduse OPANAF nr. 3.744/2015 prin acest ordin menționăm:
– la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, Serviciul executări silite cazuri speciale este structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită în cazurile speciale prevăzute de lege, cu excepția comunicării somațiilor și înființării popririlor bancare, care se realizează de organele fiscale centrale competente ce administrează creanțele bugetare;
– organizarea evidenței creanțelor bugetare ce fac obiectul cazurilor speciale prevăzute de lege, precum și emiterea deciziilor prin care se stabilesc obligații fiscale accesorii, inclusiv modul de stingere a acestora, se realizează de către organul fiscal central competent în administrarea contribuabililor;
– organul fiscal central competent în administrarea contribuabililor transmite zilnic către Serviciul executări silite cazuri speciale în a cărui rază teritorială se află, în vederea continuării sau încetării modalităților de executare silită, un raport care va cuprinde informații cu privire la:
  1. comunicarea somației către contribuabil;
  2. înființarea popririi asupra disponibilităților bănești;
  3. calculul obligațiilor fiscale accesorii;
  4. stingerea efectuată asupra creanțelor bugetare.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 950 din 8 martie 2016 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 188/14.03.2016)

Potrivit prevederilor acestui act normativ, OPANAF nr. 52/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 2, la instrucțiunile privind completarea și depunerea formularului 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”, cod 14.13.01.13, la punctul 1 „Depunerea declarației”, subpunctul 1.7.4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„1.7.4. Declarația se completează distinct pentru fiecare venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, indicându-se perioada de realizare a venitului prevăzută la subpct. 1.7.2 și/sau subpct. 1.7.3.”

2. La anexa nr. 2, la instrucțiunile privind completarea și depunerea formularului 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”, cod 14.13.01.13, la capitolul II „Date privind veniturile realizate, pe surse și categorii de venit”, litera B „Date privind venitul/câștigul net anual”, punctul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

„6. JOCURI DE NOROC
rd. 1 Venit brut – se înscrie fiecare venit brut primit de un contribuabil de la un organizator de jocuri de noroc sau plătitor de venituri din jocuri de noroc.”

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 889 din 2 martie 2016 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu (Monitorul Oficial nr. 203/18.03.2016)

Prin acest ordin se aprobă:
– Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu;
– modelul și conținutul următoarelor formulare:
  1. „Referat privind soluționarea cererii de acordare a regimului de declarare derogatoriu”;
  2. 162 „Decizie privind aprobarea/respingerea cererii de acordare a regimului de declarare derogatoriu”, cod M.F.P. 14.13.02.99/r.d;
  3. „Notificare privind încetarea regimului de declarare derogatoriu”.

Actul normativ prevede că procedurile de administrare referitoare la stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat sunt aplicabile contribuabililor/plătitorilor pentru care a fost aprobat regimul de declarare derogatoriu. Prin excepție de la aceste prevederi, contribuabilii/plătitorii pentru care a fost aprobat regimul de declarare derogatoriu:
– nu sunt supuși procedurilor curente de notificare și de impunere din oficiu pentru nedepunerea declarațiilor fiscale;
– nu se includ în lista contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul/plătitorul persoană juridică sau orice entitate fără personalitate juridică este declarat inactiv și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității dacă nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege.

La data intrării în vigoare a OPANAF nr. 889/2016 se abrogă Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.221/2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărârea Guvernului nr. 159 din 11 martie 2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 (Monitorul Oficial nr. 208/21.03.2016)

Principalele elemente de noutate aduse de acest act normativ au în vedere următoarele aspecte:

Impozite și taxe locale

  • Au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună. În aceste situații, obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
  • Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială. În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că „niciuna din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică”, se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.
  • În ceea ce privește impozitul pe clădiri, s‐au adus lămuriri privind „ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându‐se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013‐2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeași perioadă; s‐a precizat, de asemenea, că, în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevăzută în procesul‐verbal de recepție finală.
  • A fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându‐se că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei‐părți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului.
  • A fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții.
  • În cazul mijloacelor de transport au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare-dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport.
  • Au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ‐teritorială.

Taxa pe valoarea adăugată

  • Au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen‐limită pentru efectuarea plății.
  • În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se pot determina momentul utilizării creditului și destinația acestuia s‐a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicații.
  • S‐a menționat că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze și livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că realizează tranzacții cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operațiuni în sfera de aplicare a TVA.
  • Au fost clarificate condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i)‐ k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens.
  • S‐au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost‐volum-rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
  • S‐a clarificat că taxa pe valoarea adăugată se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau alte situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
  • S‐a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într‐un decont ulterior. S‐au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA.
  • S‐a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într‐o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s‐a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s‐a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.
  • S‐au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.
  • Au fost clarificate condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membri, respectiv s‐a clarificat că o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

Accize și alte taxe speciale

  • S‐a precizat faptul că, în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale.
  • Au fost eliminate obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile, precum și obligația de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
  • S‐a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.
  • S‐au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor.
  • Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte.

Impozitul pe venit

Au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.053 din 17 martie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă (Monitorul Oficial nr. 209/22.03.2016)

Prin acest act normativ se modifică și se completează „Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat”:
– se modifică pozițiile 66 „Taxa pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc”, 67 „Taxa anuală pentru obținerea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc” și 68 „ Taxa de acces pentru jocurile de noroc”;
– după poziția 69 „Contribuție individuală la bugetul de stat” se introduc două noi poziții, respectiv 70 „Taxa de viciu” și 71 „Taxa pentru videoloterie”.

Ordinul modifică și instrucțiunile de completare a formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs.

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 378 din 17 martie 2016 pentru modificarea și completarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale în cazul creanțelor administrate de către organul fiscal central, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.831/2015 (Monitorul Oficial nr. 219/24.03.2016)

Ordinul modifică și completează Procedura de aplicare a prevederilor OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale în cazul creanțelor administrate de către organul fiscal central în sensul că în categoria obligațiilor de plată accesorii care pot face obiectul facilităților fiscale se introduc și obligațiile de plată principale cuprinse în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale și comunicate în perioada 1 octombrie – 21 octombrie 2015.

    Se clarifică, de asemenea, că prin „inspecții fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență” se înțelege inspecțiile începute anterior acestei date și pentru care decizia de impunere:
  1. s-a emis și s-a comunicat începând cu ziua următoare intrării în vigoare a ordonanței de urgență;
  2. s-a emis înainte de data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și s-a comunicat începând cu ziua următoare acestei date.
 
    Conform prevederilor nou-introduse, organul fiscal anulează penalitățile de întârziere, precum și o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligațiilor de plată principale cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, și individualizate în decizii de impunere, emise ca urmare a unei inspecții fiscale, și comunicate în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
  1. diferențele de obligații de plată principale individualizate în deciziile de impunere emise ca urmare a inspecției fiscale sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 4/2016 pentru aprobarea OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale;
  2. o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligațiilor prevăzute la lit. a) și individualizate în deciziile de impunere/deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 4/2016 sau în termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii sunt comunicate după termenul de 90 de zile;
  3. cererea de anulare a accesoriilor se depune în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 4/2016, sub sancțiunea decăderii.



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.