Interviu cu Giorgiana Rusu, expert contabil, membrul al Filialei CECCAR Călărași 

Alexandra Rizea: Vă adresăm rugămintea de a prezenta cititorilor principalele etape ale carierei dvs., cu accent pe opțiunea pentru profesia contabilă și pe modalitățile prin care ați obținut rezultatele din prezent. 

Giorgiana Rusu: Dacă aș spune ce anume mi-am dorit, în perioada adolescenței și tinereții, să devin, cu siguranță, răspunsul nu ar fi fost… „contabil”. Viața însăși a decis. Am învățat contabilitate de la un un om care avea harul de a-și transmite cunoștințele și care dorea ca, mai târziu, să se regăsească printre amintirile învățăceilor. Și îl regăsesc... Îmi amintesc când mă „certa” atunci când greșeam, mi-l amintesc când m-a întrebat, siderat, „tu nu știi că activul trebuie să fie egal cu pasivul?”. Nu știam... Terminasem Liceul de matematică fizică „Nicolae Bălcescu” și nu aveam nici măcar noțiuni elementare de contabilitate, dar aveam o dorință mare de a învăța... Nu am mai uitat de atunci, niciodată, că activul este egal cu pasivul... și nu l-am uitat nici pe domnul Mușat, mentorul meu.

Pornind de la aceste elemente – să le numim – autobiografice, ce rol atribuiți faptului că anumite considerente de ordin subiectiv, cum ar fi afinitățile, disponibilitatea pentru învățare, s-au armonizat cu elementele de ordin obiectiv, determinate de legăturile directe cu oamenii – colegi, clienți, reprezentanți ai instituțiilor publice?

Mi-am dorit și îmi doresc încă să ajut oamenii. Am realizat că pot să-mi îndeplinesc acest obiectiv în calitate de profesionist contabil, deoarece am înteles mai profund că, în exercitarea acestei profesii, contează foarte mult să faci diferența dintre pozitiv și negativ, dintre șansele de succes ale diferitelor firme aflate în situații financiare uneori chiar opuse, astfel încât să găsești și să propui soluții care să permită amplificarea succeselor și diminuarea eșecurilor. Așa se și explică de ce am dobândit și calitatea de practician în insolvență, și nu doar pe aceea de expert contabil.

Ce etape au marcat procesul clarificărilor la care v-ați referit, în condițiile în care societatea românească, în special economia, a cunoscut schimbări profunde?

Până în anul 2013, când am devenit expert contabil, am activat în domeniul privat, având o firmă care se ocupa de comerț. Am condus departamentul de contabilitate și am realizat atunci că un manager are nevoie de un contabil bun, așa cum și un contabil are nevoie de un administrator care să vrea să asculte ceea ce îi transmite. Un element esențial l-a constituit faptul că adaptarea la noi și noi cerințe a fost facilitată de faptul că, în cadrul CECCAR, am urmat si cursurile pentru evaluatori, iar în prezent sunt înscrisă pe tabloul specialiștilor autorizați ai ANEVAR în secțiunile de evaluator de întreprinderi și de evaluator de bunuri mobile. Din anul 2012, activez și în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România și, din această calitate, am văzut, o dată în plus, cât de importantă este profesia de expert contabil.

Ce fapte și date din realitățile economico-sociale ale județului Călărași, ale țării întregi, au influențat stilul dvs. de lucru?

La începutul carierei mele, imediat după decembrie 1989, nu prea se punea accentul pe studii; important era să știi meserie. Așa că, după un examen picat la Facultatea de Drept, am mers la un curs de contabilitate și de-abia atunci am început să pătrund în tainele acestei stiințe. Dar vremurile erau într-o continuă schimbare și, în consecință, am urmat cursurile unei Facultăți de Management Financiar Contabil, obținând și o diplomă de master în audit financiar-contabil. Mai târziu m-am autorizat ca expert contabil și consultant fiscal. De pe această „poziție”, am văzut și am înțeles, mai aplicat, factorii care determină o bună relație între noi și clienți, respectiv manageri/întreprinzători. Astfel că, în contextul economico-social actual, s-a ajuns în stadiul în care managerii au conștientizat faptul că au nevoie nu doar de un simplu contabil, ci de o persoană care să îi poată consilia în luarea deciziilor. Auzim uneori de la administratorii societăților expresia „nu știu ce a făcut contabilul", cu referire la diferite situații financiare. Or, profesionistul contabil – deținător al unor cunoștințe tot mai profunde în sfera fiscal-financiară – devine, într-un anumit sens, și „formator”, capabil să explice și să convingă astfel încât scopurile dezirabile ale ambilor să fie îndeplinite în cele mai bune condiții. Apreciez că numai o colaborare strânsă între cei doi parteneri poate asigura un progres real în îndepinirea obiectivelor comune.

De aici, credem că decurg o serie de concluzii care privesc principalele caracteristici ale profesiei contabile. Ce anume ar putea completa considerațiile dvs. expuse până acum?

Cred că pentru a putea fi un bun profesionist este nevoie, în primul rând, de multă dăruire. Doar așa se poate ajunge la performanță. De asemenea, consider că trebuie sa fii responsabil și asumat, iar succesul va veni în momentul descoperirii motivațiilor în exercitarea profesiei, respectiv în descoperirea modalităților practice de aplicare a principiilor CECCAR. Ca să ne îndeplinim propriile aspirații, este nevoie să realizăm o interconectare strânsă între ceea ce dorim și ceea ce putem să obținem, înțelegând prin aceasta că este necesar să îmbinăm aspirațiile, scopurile, dorințele, cu competența, capacitatea, abilitatea caracteristice profesiei noastre. Construirea unei cariere, în cursul căreia să poți spune cât mai des „am reușit” este un lung proces de învățare, de adaptare, de transformare, o succesiune de alegeri, unele chiar foarte dificile. Prin urmare, este vorba și despre discernământ. 

În strânsă legătură cu afirmațiile dvs. se află o temă care preocupă prioritar profesioniștii contabili. Ne referim la pregătirea profesională permanentă. Vă rugăm să vă referiți și la această temă.

Întotdeauna am gândit că pregătirea profesională permanentă este foarte importantă, mai ales în condițiile în care avem de-a face cu evoluții rapide în realitățile economico-sociale și cu reflectarea acestora în legislație, dar și în „mișcarea de idei” în rândurile profesioniștilor contabili la nivel de județ, de țară, la scara Uniunii Europene și pe plan mondial. A nu fi la curent cu toate acestea constituie o barieră în calea exercitării eficiente a profesiei. În ceea ce privește aria pregătirii profesionale, este de apreciat paleta largă a acesteia promovată de CECCAR, astfel încât cuprinde cursuri cu referire la cunoștințele care țin de propria calificare, dar și aspectele noi din domeniile pe care le-am menționat. Chiar și în perioadă de pandemie, care a impus o redefinire a modului de exercitare a profesiei, formele de promovare a pregătirii permanente, între care orele de curs și întâlnirile online între noi, colegii, au permis să depășim numeroase dificultăți cu care ne-am confruntat, ceea ce ne îngăduie să considerăm că ne-am făcut și ne facem datoria așa cum, pe bună dreptate, s-a subliniat și cu prilejul recentei marcări a Zilei Naționale a Contabilului Român, moment care a prilejuit și sărbătorirea centenarului existenței organizației noastre profesionale – CECCAR.

Întrucât v-ați referit și la impactul pandemiei COVID-19 asupra modalităților de exercitare a profesiei, vă propunem, în final, să abordați și temele specifice care influențează și vor influența viitorul științei și practicii contabile.

Este mai mult decât evident că principala concluzie vizează modalitățile în care ne-am adaptat la condiții excepționale și, în acest context, elementul primordial îl constituie procesul de digitalizare. Nu pot să nu amintesc că, uneori, m-am gândit, chiar cu nostalgie, la perioada în care întocmeam balanțele de verificare de mână, efectuând totaluri de rulaje și solduri fără calculator (și uneori nu găseam câțiva bănuți și o luam de la capăt). Iată, însă, că acum trăim momentele în care introducem evidența primară și ne apar imediat toate raportările, aproape elaborate. În prezent, sunt mii de tehnologii care se utilizează în domeniul contabilității, pe care avem nu numai datoria, ci și posibilitatea de a le folosi într-o gamă tot mai variată de operațiuni. Bineînțeles, în situația nouă se impun perfecționări multiple și în sfera relațiilor noastre cu clienții și cu instituțiile publice cu care colaborăm. Digitalizarea în sfera contabilității reprezintă, deci, un instrument esențial al profesiei, care conduce la reducerea costurilor, la eficientizarea timpului de lucru, la simplificarea interacțiunii dintre instituții și contribuabili, în sinteză – la un progres real în toate domeniile de activitate.