♦ Raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic

Ȋn anul școlar/universitar 2021-2022, populația școlară din sistemul național de educație a fost 3,495 milioane elevi și studenți, în creștere cu 1.200 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), citate de Mediafax. Populația școlară a crescut comparativ cu anul școlar/universitar precedent ȋn învățământul antepreșcolar și preșcolar (+3,3%), respectiv ȋn învățământul primar și gimnazial (+1,3%).

Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2020-2021 a fost 476,6 mii elevi și studenți, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.

În anul școlar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,1%, respectiv 15,4%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,3% au fost elevii și studenții de sex feminin și 72,8% elevii și studenții care au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul primar și gimnazial, precum și învățământul antepreșcolar și preșcolar, sunt nivelurile care au înregistrat creșteri ale populației școlare (+20,5 mii elevi, respectiv +17,0 mii copii). În învățământul postliceal au fost înscriși 89,5 mii elevi, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,6%).

Învățământul liceal (-22,8 mii elevi), învățământul superior (-6,5 mii studenți), precum și învățământul profesional (-4,7 mii elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenți înscriși în anul școlar 2021-2022 față de cel anterior.

Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,5%) în unitățile școlare publice.

Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (49,5%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procentaj (89,0%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2021-2022 au fost înscriși în învățământul superior 554,0 mii studenți, din care 55,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (24,6% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,4% din totalul studenților).

Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2021-2022 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%).

În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2021-2022 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598,4 mii persoane), respectiv București-Ilfov (532,7 mii persoane).

Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (câte 1,9% fiecare).

În învățământul superior, ponderea numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea București-Ilfov (33,1%).

În anul școlar/universitar 2021-2022, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 237,9 mii persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic.

În perioada analizată au absolvit 476,6 mii elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată).

Preponderente au fost absolventele, în număr de 251,1 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenților, 85,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârșitul anului școlar 2020-2021 au absolvit învățământul gimnazial 143,0 mii elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieților (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).

În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2020-2021 au absolvit 144,2 mii elevi, mai puțin cu 2,6% comparativ cu anul școlar anterior.

Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență (87,3%).

Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenților), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 134,8 mii absolvenți, din care 117,1 mii proveniți din promoția anului 2021 (86,9%). Au fost declarate reușite 97,1 mii persoane (72,0%), din care 91,1 mii persoane (77,8%) din promoția anului 2021.

Ȋn învățământul profesional au absolvit 24,7 mii elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.

Ȋn învățământul postliceal au absolvit 33,2 mii elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.

În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 131,5 mii studenți. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.

Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (26,9%), inginerie, prelucrare și construcții (17,7%), respectiv sănătate și asistență socială (11,2%).

Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învățământul liceal și profesional, 1,3% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.

În anul 2019, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,7%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)