Numărul exploatațiilor agricole a scăzut în 2023 cu 1%, iar suprafața agricolă utilizată cu 1,7%, față de Recensământul General Agricol 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres. Dacă în anul 2020 în România se înregistrau 2,887 milioane de exploatații agricole, trei ani mai târziu numărul acestora se situa la 2,859 milioane, din care 2,834 milioane erau fără personalitate juridică, iar 25.000 cu personalitate juridică. Numărul exploatații agricole cu personalitate juridică a rămas același în 2023 ca și cel din 2020. Conform rezultatelor obținute din Ancheta Structurală în Agricultură, în anul de referință 2023, un număr de 2,859 milioane de exploatații agricole au utilizat 12,55 milioane de hectare teren agricol.

Suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2023, pe o exploatație agricolă a fost de 4,39 ha, comparativ cu 4,42 ha în anul 2020.

Pe categorii de exploatații agricole, în 2023, suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploatație agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,74 ha, comparativ cu 2,73 ha în 2020. De asemenea, suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploatație agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,51 ha, comparativ cu 194,78 ha în anul 2020.

Potrivit datelor INS, numărul exploatațiilor agricole de foarte mici dimensiuni, care au utilizat o suprafață agricolă de până la un hectar, s-a diminuat în anul 2023 față de anul 2020 cu 1,3%. La această scădere au contribuit atât exploatațiile care au utilizat o suprafață agricolă mai mică de 0,5 ha (deținând o pondere de 37,3% din totalul exploatațiilor agricole), cât și cele care au utilizat o suprafață agricolă între 0,5 și 1 hectar (cu o pondere de 16,3% din totalul exploatațiilor agricole).

Pe clase de mărime, în anul 2023, structura exploatațiilor agricole a fost diferită din punct de vedere al numărului acestora, comparativ cu suprafața agricolă utilizată. Astfel, exploatațiile agricole sub un ha, deși au reprezentat 53,6% din numărul total, au utilizat numai 4,5% din suprafața agricolă utilizată; exploatațiile agricole între 1 și 5 ha au reprezentat 36,4% din numărul total, dar au utilizat 18,4% din suprafața agricolă utilizată; exploatațiile agricole între 5 și 50 ha au avut o pondere de 9% în totalul exploatațiilor agricole, dar au utilizat 24% din suprafața agricolă utilizată, în timp ce exploatațiile agricole de dimensiuni mari, peste 50 ha, au avut o pondere de 1% în numărul total și au utilizat 53,1% din suprafața agricolă utilizată.

O mare parte a suprafeței agricole utilizate, 47%, se afla în proprietatea utilizatorilor, anul trecut. Mai exact, 36,8% din suprafața agricolă utilizată s-a aflat în proprietatea exploatațiilor agricole fără personalitate juridică, iar 10,2% în proprietatea exploatațiile agricole cu personalitate juridică.

După modul de deținere, suprafețele agricole utilizate în proprietate și cele luate în arendă au înregistrat cele mai importante ponderi (85,3%), în ușoară creștere, cu 3,2%, față de anul 2020.

Comparativ cu anul 2020, în 2023, suprafața utilizată ca teren arabil (inclusiv sere și solarii) a scăzut cu 1%, suprafețele cu pășuni și fânețe s-au redus cu 2,9%, iar culturile permanente cu 5,4%.

Mai exact, conform graficelor, în 2020, terenul arabil a totalizat 8,571 milioane ha, suprafețele cu pășuni și fânețe - 3,724 milioane ha, culturile permanente ocupau 344.000 ha, iar grădinile familiale 124.000 ha. Anul trecut, suprafața utilizată ca teren arabil scăzuse la 8,483 milioane ha, pășunile și fânețele acopereau 3,617 milioane ha, culturile permanente ajunseseră la 325.000 ha, iar grădinile familiale ocupau o suprafață în ușoară creștere, respectiv 125.000 ha.

În structura suprafeței agricole, ponderea terenului arabil (inclusiv sere și solarii) a fost de 67,6%, ceea ce indică o creștere de 0,4 puncte procentuale (pp) față de anul 2020, ponderea pășunilor și fânețelor a fost de 28,8% în scădere cu 0,3 pp, iar suprafața culturilor permanente a avut o pondere de 2,6%, în scădere cu 0,1 pp.

„Grădinile familiale, cu o pondere de 1,0%, au prezentat o creștere nesemnificativă”, subliniază INS.

Din datele prezentate pe regiuni de dezvoltare, atât numărul de exploatații agricole, cât și suprafața agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei. Se remarcă macroregiunea doi - formată din Regiunile Nord-Est și Sud-Est - unde sunt cele mai multe exploatații agricole (32%) și acestea dețin cea mai mare suprafață agricolă utilizată (31,8%).

Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploatațiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est și Sud Muntenia, cu 20,8% și, respectiv, 17,9%, iar din punct de vedere al suprafeței agricole utilizate regiunile Sud Muntenia (17,7%) și Sud-Est (17,3%).

Regiunile de dezvoltare cuprind următoarele județe: Regiunea Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; Regiunea Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea; Regiunea Sud-Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman; Regiunea Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea; Regiunea Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș; Regiunea Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj; Regiunea Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu; Regiunea București-Ilfov: municipiul București și județul Ilfov.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)