Numărul firmelor dizolvate a atins, în prima jumătate a anului, un nivel record al ultimilor 15 ani, de peste 19.400, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de o companie specializată în administrare și lichidare, citată de Agerpres. Totodată, numărul firmelor în dificultate, aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a depășit 64.000, de asemenea un record al ultimilor 4 ani.

"Creșterea prețurilor, scăderea consumului, reducerea activității economice și accentuarea fenomenului de dezintermediere au făcut ca economia să frâneze semnificativ cu consecințe negative pe lanțurile de business. Posibila majorare a taxelor și impozitelor ar putea accentua semnificativ declinul activității economice", se precizează în analiza Sierra Quadrant.

Conform sursei citate, 19.442 de companii au fost dizolvate în perioada ianuarie-iunie 2023, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (16.447), precedentul record fiind înregistrat în 2018, când 18.570 de firme au fost dizolvate.

"Cele mai multe firme dispărute din mediul economic sunt din comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (5401), în creștere cu 6,3% față de perioada similară din 2022", se mai precizează în document.

Topul domeniilor de activitate în care au fost înregistrate cele mai multe firme radiate plasează, pe locul secund, activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu 1.915 firme (+33,9%), podiumul fiind completat de sectorul construcțiilor, unde au fost consemnate 1.796 firme radiate (+17,2%).

Potrivit analizei, locurile următoare sunt ocupate de transport și depozitare (1.491/+14,6%), Informații și comunicații (1.195/ +61,2%) și Hoteluri și restaurante (1.127/ +17,5%).

La nivel regional, cele mai multe firme dizolvate au fost consemnate în București (4.119), Cluj (1.004), Constanța (892), Ilfov (870) și Brașov (723). Cea mai mare creștere de firme dizolvate a fost înregistrată în Botoșani, de 118% (338).

Pe ansamblul primei jumătăți a anului, statisticile indică un număr de 64.676 de firme în dificultate (aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate), un record al ultimilor patru ani. Spre comparație, Sierra Quadrant contabiliza, în 2020, un număr de 42.549 de firme cu probleme, iar anul trecut 62.474. "Așa cum estimam la începutul anului, mediul de afaceri românesc resimte din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale", a afirmat Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit analizei companiei specializate în restructurarea afacerilor, dincolo de recordul de firme dizolvate, primele șase luni din acest an au adus și un număr foarte mare de firme cu activitatea suspendată.

Datele Registrului Comerțului, citate în analiză, indică un număr de 7.938 de firme cu activitatea suspendată, față de 7.190 anul trecut (+10,4%) și 6.043 în 2021. Cele mai multe firme cu activitatea suspendată sunt în București (981), Cluj (562), Brașov (364) și Iași (327).

"Și numărul firmelor radiate este la un nivel ridicat. Statisticile indică peste 33.000 de firme care au dispărut, practic, din mediul de afaceri, cele mai multe din București, Cluj, Constanța și Timiș, din comerț, activități profesionale și construcții", se mai precizează în comunicat.

Conform sursei citate, fotografia primelor 6 luni din 2023, din prisma firmelor în dificultate, reflectă doar în parte dimensiunea problemelor din economie.

"Inflația, reducerea creditului furnizor, limitarea accesului la creditare și creșterea dobânzilor, accentuarea blocajului financiar și scăderea semnificativă a vânzărilor pe fondul accentuării problemelor economice ale populației sunt principalele provocări în perioada următoare. Acestora li se adaugă, bineînțeles, posibila majorare a taxelor și impozitelor care va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcțiile și comerțul'', arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experților, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.

Economia a frânat semnificativ în prima parte a anului, marcând o creștere nesemnificativă, de numai 0,2%, potrivit datelor INS, iar perspectivele următoarelor șase luni nu sunt deloc încurajatoare, precizează autorii analizei.

Totodată, deprecierea cursului leului alături de scăderea semnificativă a afacerilor derulate pe credit furnizor vor accentua problemele din economie.

"Sunt multe lanțuri economice care atârnă de un fir de ață. Pentru multe firme, mai ales din zona IMM-urilor, posibila ridicare a plafonării prețului gazelor și energiei și scumpirea acestora, alături de o presiune suplimentară din zona carburanților, ar putea crea dificultăți suplimentare'', mai arată analiza.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, datele statistice din primele șase luni vin să confirme estimările companiei, făcute la începutul anului, care arată că numărul firmelor cu probleme ar putea atinge, în 2023, un maxim al ultimilor ani, pe fondul scăderii puternice a consumului, ca urmare a inflației, scumpirii creditării și accentuării blocajului financiar.

Pentru firmele din România, cuvântul de ordine rămâne reorganizarea afacerilor, mai ales în sectoarele cele mai sensibile, precum comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și serviciile de transport și depozitare.

Una dintre soluțiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este procedura de concordat preventiv, o alternativă optimă la insolvență.

"Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice", spun experții.

Potrivit legislației, concordatul preventiv reprezintă contractul încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii săi care dețin cel puțin două treimi (2/3) din valoarea creanțelor acceptate și necontestate de debitor, omologat prin judecătorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale prin care, de asemenea, să fie acoperite creanțele creditorilor împotriva lui.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)