Numărul de insolvențe a crescut, în România, cu 1,3% în primele patru luni ale anului, iar estimarea pentru final de an este 10% față de 2022, reiese din datele incluse în Global Insolvency Index, indicele Allianz Trade, citate de Agerpres. "Deși estimarea de +10% pentru acest an pare pesimistă prin comparație cu primele luni, ar trebui să ținem cont că în general evoluția din ultimul trimestru poate modifica magnitudinea tendințelor observate de-a lungul anului. Ca și în cazul problemelor de lichiditate, pe care le observăm la nivelul întregii economii, ritmul insolvențelor nu are o evoluție liniară ci, mai degrabă, în valuri, alternând lunile consecutive de creștere abruptă cu perioade de acalmie. Nu în ultimul rând, este foarte probabil ca intensificarea apariției insolvențelor în țările dezvoltate din vest (inclusiv în rândul companiilor mari sau din țări cu economii stabile) să influențeze și situația la nivel local. Atât Germania - recent intrată în recesiune - cât și Italia sau Franța, primele trei țări în exporturile României în 2021, au estimări de creștere a numărului de insolvențe cu peste 20% în 2023", a explicat Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director la Allianz Trade.

Conform indexului, la nivel global se preconizează că jumătate dintre țările analizate vor depăși, în 2023, nivelul de insolvențe de dinainte de pandemie.

Astfel, în Europa se așteaptă ca, până la finalul acestui an, numărul insolvențelor să ajungă la 59.000 de cazuri în Franța (+41% față de anul precedent), 28.500 de cazuri în Marea Britanie (+16%), 17.800 de cazuri în Germania (+22%) și 8.900 de cazuri în Italia (+24%). Peste Ocean, în SUA, analiștii preconizează o creștere de 49%, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare și a încetinirii puternice a creșterii economice, ceea ce va însemna o revenire la peste 20.000 de insolvențe pe an.

În cursul anului trecut, Europa de Vest a înregistrat creșteri notabile, de două cifre, în Austria (+57%, de la an la an), Marea Britanie (+51%) și Franța (+48%), toate acestea înregistrând cea mai mare scădere a numărului de insolvențe în 2020/2021. De asemenea, Belgia, Danemarca, Irlanda, Norvegia, Țările de Jos, Spania și Elveția au consemnat un salt al insolvențelor cu peste 10% pe an, în timp ce în Europa Centrală și de Est, revenirea a fost condusă de Ungaria (+67%), Lituania (+56%) și Polonia (+20%).

"În cazul României, după creșteri susținute de aproximativ 80% în fiecare din ultimii doi ani, recent și oarecum normal, ritmul de creștere a numărului de insolvențe pare că a încetinit. În primele patru luni ale anului acestea au avansat cu aproape 1,3%. Deși actualul nivel este departe de a provoca panică, trebuie evidențiat că nivelul de anul trecut îl depășise deja ușor pe cel corespunzător anului pre-pandemic 2019. Ca și structură, nu sunt diferențe mari față de 2019, comerțul cu ridicata și amănuntul, respectiv construcțiile și industria prelucrătoare dominând topul. Având o importantă componentă de întreprinderi mici cu o putere redusă de negociere față de clienți și furnizori, transporturile, HoReCa și serviciile în general rămân, de asemenea, cu frecvență ridicată în rândul insolvențelor", se precizează în analiza de specialitate.

Estimările Allianz Trade arată că o nouă criză financiară precum cea din 2008 ar genera 21.600 de insolvențe suplimentare în SUA, în 2023 și 2024, și 99.900 în Europa de Vest. În plus, o criză a creditelor de amploarea celei observate la începutul anilor 2000, în timpul exploziei "bulei tehnologice", ar duce la 12.900, respectiv 95.300 de insolvențe suplimentare, în acest an și anul viitor, iar în cazul unei înghețări a creditării, care ar opri acordarea de noi împrumuturi, insolvențele ar crește cu încă 10.700 de cazuri în SUA și cu 46.300 de cazuri în Europa.

Indicii crizei financiare globale (CFG) evidențiază faptul că firmele mici, cu un grad ridicat de îndatorare și o diversificare redusă sunt cele mai vulnerabile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)