Numărul locurilor de muncă vacante a sporit cu 1.700 în primele trei luni
Numărul 20, 22-28 mai 2024 » Breviar statistic
Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în primul trimestru al anului, de 35.000, în creștere cu 1.700 față de trimestrul anterior, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Mediafax. În trimestrul I 2024, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,53%), intermedieri financiare și asigurări (1,51%), respectiv în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare și activități de spectacole, culturale și recreative (1,36% pentru fiecare în
parte).
Peste 23% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8,1 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,74%.
Sectorul bugetar a însumat peste 19% din numărul total al locurilor de muncă vacante.
Astfel, în sănătate și asistență socială, respectiv administrația publică s-au regăsit câte 3,0 mii locuri vacante, iar în învățământ 0,7 mii locuri vacante.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în învățământ (0,20%), industria extractivă (0,25%), respectiv în agricultură, silvicultură și pescuit (0,37%).
Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare și industria extractivă (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte), respectiv în alte activități de servicii (0,2 mii locuri vacante).
Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai relevante creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în construcții (+0,28 puncte procentuale - pp), urmate de distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv sănătate și asistență socială (+0,18 pp pentru fiecare în parte).
În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creșteri s-au observat în construcții (+1,3 mii locuri vacante), sănătate și asistență socială (+0,7 mii locuri vacante), urmate de transport și depozitare, respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,4 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, în ceea ce privește rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în activitățile de tranzacții imobiliare (-0,14 pp), respectiv comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-0,13 pp); această din urmă activitate a înregistrat și cea mai semnificativă diminuare a numărului locurilor de muncă vacante (-1,1 mii locuri vacante).
Față de același trimestru al anului anterior, cele mai importante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în tranzacții imobiliare (-0,84 pp), administrație publică (-0,80 pp), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-0,58 pp).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în industria prelucrătoare (-2,9 mii locuri vacante), administrație publică (-2,2 mii locuri vacante), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-1,8 mii locuri vacante).
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creșteri în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,31 pp), respectiv în alte activități de servicii (+0,17 pp).
Cât privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari creșteri s-au regăsit în hoteluri și restaurante (+0,4 mii locuri vacante) și în construcții (+0,3 mii locuri vacante).
În trimestrul I 2024, cele mai mari valori atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,80%, respectiv 9,6 mii locuri vacante), respectiv de muncitori calificați și asimilați - grupa majoră 7 (0,78%, respectiv 5,2 mii locuri vacante).
Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (0,33%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori - grupa majoră 1 (0,42%, respectiv 1,6 mii locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, atât rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai relevante creșteri în rȃndul ocupațiilor de muncitori calificați și asimilați - grupa majoră 7 (+0,15 pp, respectiv +1,1 mii locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente - grupa majoră 8 (+0,12 pp, respectiv +0,7 mii locuri vacante).
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi mai semnificative în rȃndul ocupațiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (-0,08 pp) și de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (-0,07 pp), această din urmă grupă majoră a înregistrat și cea mai relevantă scădere a numărului locurilor de muncă vacante (-0,7 mii locuri vacante).
Față de același trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat exclusiv scăderi.
Astfel, în ceea ce rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante diminuări s-au regăsit în rȃndul ocupațiilor de funcționari administrativi - grupa majoră 4 (-0,39 pp), urmate de cele de ocupații elementare - grupa majoră 9 (-0,38 pp).
Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, aceasta a cunoscut cele mai semnificative scăderi în rȃndul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-4,0 mii locuri vacante), urmate de cele de ocupații elementare - grupa majoră 9 (-2,6 mii locuri vacante).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național