Cel mai mare număr de participanți de până acum, respectiv peste 600 de firme și asociații de producători, cea mai consistentă prezență a partenerilor externi (companii din Franța, Italia, Olanda, Turcia și Grecia), înregistrată la cea de-a XXII-a ediție, cea mai diversificată gamă de produse și servicii expuse până în prezent, de la bunuri agroalimentare până la consultanță tehnică și economico-financiară, cel mai bogat program de evenimente auxiliare găzduit de târg în ultimii ani (printre care INDAGRA FOOD și EXPO DRINK & WINE) – acestea sunt numai o parte dintre argumentele care susțin că Târgul Internațional INDAGRA din acest an a fost marcat de veritabile recorduri pe numeroase și importante planuri.

Întregul program al târgului a fost marcat de rezultatele din acest an agricol. Înainte de toate, se cer menționate producțiile-record. S-au obținut 10 milioane de tone de grâu, secară și triticală, cea mai mare recoltă înregistrată vreodată în România. În anumite zone, cum ar fi pe 3.000 de hectare din județul Arad, s-au obținut 8 tone de grâu, în medie, pe hectar. Și la porumb se estimează un record: 13 milioane de tone.

Pentru a contura o imagine cât mai cuprinzătoare a bilanțurilor prilejuite de INDAGRA, așa cum spune denumirea târgului, nota caracteristică este dată de procesul accelerat de transformare a muncilor agricole în activități de tip industrial. În acest sens, o serie de fapte se constituie în „probe” de necontestat. Bunăoară, utilajele agricole fabricate în țară, de la cultivatorul Dracula (rod al colaborării Politehnicii bucureștene cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare și firma Maschio Gaspardo România) până la tractoarele și utilajele fabricate la IRUM Reghin, MAT Craiova și, mai recent, la Agri Sigeva din Brașov (produse performante, ca urmare a încorporării unor valoroase cercetări științifico-tehnologice), se bucură nu numai de o foarte bună apreciere din partea agricultorilor români, ci au reușit să se impună și pe numeroase piețe externe. Practic, putem să vorbim despre o renaștere a industriei românești de mașini agricole, după ce, în anii ’90 din secolul trecut, au dispărut circa 20 de mari întreprinderi de profil.

Este interesant de constatat că universitățile tehnice, precum și cele economice sunt solicitate să pregătească, an de an, un număr tot mai mare de specialiști pentru diverse subramuri ale producției vegetale și animale, pentru industria alimentară și industriile specializate în construcția de mașini și în realizarea substanțelor chimice destinate agriculturii. În contextul dat s-a lărgit și aria clienților profesioniștilor contabili din această ramură esențială a economiei românești.

Firește, într-o sumară prezentare nu este posibilă o analiză amplă a stadiului actual și a perspectivelor agriculturii din țara noastră. O asemenea analiză ar impune și luarea în considerare a multor aspecte, de la situația deosebit de precară a multor exploatații mici până la depopularea spațiului rural, de la infrastructura arhaică a multor comune până la diminuarea continuă a numărului de copii de la sate care urmează cursuri gimnaziale și liceale și, în consecință, fiii și fiicele de țărani sunt tot mai puțini și pe băncile universităților. Toate acestea fac (și s-ar impune să fie tot mai mult și mai serios) obiectul unor preocupări majore. Dar ceea ce s-a putut vedea la INDAGRA 2017 arată că numeroase blocaje pot fi înlăturate, tot prin ceea ce a fost și este valoros în gândirea și acțiunea autenticilor țărani români. De fapt, acesta este unul dintre principalele mesaje ale târgului desfășurat zilele trecute la Romexpo, un mesaj tonic de încredere în forțele proprii, ca o condiție obligatorie pentru o mai puternică dezvoltare – pe calea modernizării – a agriculturii, a întregului nostru spațiu rural național.