Ori de câte ori se schimbă panourile de pe grilajul Muzeului Municipiului București avem de consemnat un veritabil eveniment din sfera culturii în cele mai diverse forme de expresie a acesteia. Astfel, în aceste zile, trecătorii prin zona Universității bucureștene au ocazia să privească în detaliu 15 mari panouri cu o suită de fotografii care se constituie, fiecare, în perle ale arhitecturii românești interbelice.

O parte a ilustrației foto realizată la un înalt nivel profesional prezintă edificii de pe marile bulevarde, în imagini care s-au întipărit pe retina contemporanilor. Alte fotografii sunt dedicate scoaterii în evidență a unor vile construite în special în cartierele Aviatorilor, Cotroceni, Dorobanți, Victoria, prin urmare, mai puțin cunoscute de marele public. Aducerea lor în prim-plan se constituie în acest mod nu numai într-o autentică lecție de istorie a arhitecturii, ci și în mărturii artistice de o incontestabilă valoare.

Obiectul central al admirației publice îl constituie, desigur, talentul, măiestria unor arhitecți celebri la care se adaugă, firesc, finețea execuției, priceperea profesională a constructorilor. Clădirile de pe panouri atestă o realitate tulburătoare, și anume aceea că mulți arhitecți români au fost deschizători de drumuri în meseria lor, situându-se, în perioada interbelică, în avangarda creațiilor urbanistice mondiale.

Nu ne vom opri la anumite edificii, deoarece, în marea lor diversitate de stiluri, de dimensiuni, de destinații au, evident, un element comun, respectiv transfigurarea tradițiilor artei populare românești în soluții arhitectural-constructive, care s-au înscris organic în modernitate. Plăcerea de a privi detaliile este asigurată tuturor celor care se opresc în fața fiecărui panou. Ceea ce, de asemenea, este de subliniat vizează capacitatea de atracție, de sugestie a ceea ce numim arta stradală, ca important factor de promovare a culturii adevărate.

Numeroase instituții dispun – și ele – de posibilitatea de a afișa pe grilajele care le înconjoară sediile panouri consacrate celor mai diverse domenii de interes public. Unele valorifică asemenea posibilități, precum Academia de Studii Economice, Aeroclubul Român, Muzeul de Artă al României, însă cele mai multe instituții publice nu și-au înscris în preocupările lor asemenea demersuri culturale. Constatarea se referă, desigur, nu numai la București. Pornind de la Expoziția stradală consacrată arhitecturii interbelice, putem să abordăm într-o viziune mai cuprinzătoare o temă care prezintă un mare interes, confirmat și reconfirmat de numărul celor care privesc cu atenție, cu determinare mărturiile, în primul rând, documentare, despre un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, care își proiectează luminile creațiilor înaintașilor nu numai asupra prezentului, ci și a viitorului.

(Sursa foto: ro.wikipedia.org)