La începutul săptămânii precedente a fost lansat oficial Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici, tendințe. Avem toate temeiurile să considerăm că această lansare a reprezentat un eveniment demn de cel mai larg interes public.

Pentru cei care exercită o profesie liberală, îndeosebi pentru experții contabili și contabilii autorizați, orice trimitere la cultură reprezintă o sursă valoroasă de reflecție. Apoi, însăși noțiunea de „consum cultural” este incitantă, inclusiv din perspectiva profesiei contabile. Adică este posibilă cuantificarea unui proces atât de complex, de sensibil precum cel legat de un tip de cunoaștere fără de care progresul devine imposibil.

Barometrul sintetizează o vastă investigație desfășurată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană CURS, pe un reprezentativ eșantion național de 1.067 de persoane, cu un nivel de încredere de 95 de procente. În cele opt capitole (management cultural, consum cultural non-public, piraterie digitală, arte vizuale, film și cinema, tinerii și creativitatea, participare la manifestări cultural-artistice, consum cultural în spațiul public) se regăsesc, într-o elocventă statistică, elemente definitorii pentru procesele și fenomenele analizate. Nu-mi propun o exhaustivă trecere în revistă a Barometrului, ci sublinierea unuia dintre cele mai frapante aspecte.

În centrul Barometrului se află achiziționarea de cărți. De fapt, avem, astfel, de-a face cu o componentă a asimilării culturii în maniera care a marcat întreaga istorie a omenirii de la inventarea scrisului. Chiar și cele mai cutezătoare proiecții referitoare la era digitală nu anulează, în niciun fel, nevoia de lectură, indiferent de suportul acesteia.

În mediul urban, 27% dintre respondenți au declarat că nu citesc cărți, situația fiind mult mai gravă în mediul rural, printr-o pondere de 46% a celor care nu citesc (din totalul respondenților de la sate). În ceea ce privește achiziția personală de cărți, ponderea celor care au răspuns pozitiv este de 45% în mediul urban și de 27% în mediul rural. Cum este normal, investigația a detaliat categoriile de cititori de carte pe gen, vârstă, nivel de pregătire etc. În acest fel, toți cei interesați pot aprofunda diverse aspecte specifice. Ca un element comun este de semnalat că piața cărții trece printr-o criză prelungită atât din cauza resurselor financiare foarte modeste alocate, în general, de populație pentru actul de cultură, cât și din pricina deteriorării scării de valori pe ansamblul societății românești actuale. Acesta este aspectul cel mai îngrijorător.

Barometrul nu se referă la remedii, însă aduce argumente deosebit de convingătoare în sprijinul ideii că, prin educație, mai ales, este nu numai necesar, ci și posibil să se creeze premisele unui real reviriment în sfera însușirii adevăratelor valori ale culturii naționale și universale. Cum s-ar zice, se impune reașezarea zicalei „ai carte, ai parte” pe postamentul solid al culturii autentice.