Companiile din minerit trebuie să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea livra suficient cupru, cobalt, nichel și alte metale necesare pentru a putea face trecerea la o lume cu emisii reduse de carbon, estimează firma de consultanță Wood Mackenzie, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

La un summit organizat în luna aprilie de președintele american Joe Biden, SUA, Marea Britanie, Japonia, Canada și alte state au decis să își majoreze țintele privind reducerea emisiilor de CO2 în ideea de a opri procesul de încălzire globală. Însă, pentru atingerea acestor ținte, va fi nevoie de introducerea pe scară largă a vehiculelor electrice, de facilități pentru stocarea energiei electrice generate din surse regenerabile și facilități pentru transportul electricității, toate acestea având nevoie de metale precum aluminiu, cobalt și litiu.

Analistul Julian Kettle, de la Wood Mackenzie, a calculat că firmele din minerit ar trebui să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea fi respectat obiectivul limitării încălzirii temperaturii globale la 2°C. „La nivel industrial pare să existe o anumită reticență când vine vorba despre investirea a suficient capital pentru a dezvolta o ofertă viitoare care să aibă amploarea cerută de tranziția energetică”, susține Kettle.

Companiile din minerit sunt reticente să facă investiții mari după experiența ultimului deceniu când au alocat fonduri pentru noi capacități, tocmai când cererea a atins un plafon, ceea ce a condus la o prăbușire a prețurilor și veniturilor. În plus, aceleași companii trebuie să îi recompenseze pe investitori, care nu vor dori să vadă cum dividendele sunt direcționate spre cheltuieli de capital. La toate aceste provocări se adaugă și solicitările investitorilor cu privire la aspecte legate de mediu, guvernanță și probleme sociale (ESG).

Australia, Canada și Europa Occidentală au un risc redus de ESG (mediu, social și guvernanță), dar unele din cele mai bune resurse de minerit sunt în zone cu riscuri mari de ESG, cum este, de exemplu, Republica Democratică Congo, care, potrivit geologilor americani, ar deține aproximativ jumătate dintre rezervele mondiale de cobalt.

„Având în vedere că este nevoie să fie atinse obiectivele stricte privind decarbonizarea și ESG, guvernele occidentale, băncile, investitorii și consumatorii trebuie să se obișnuiască să opereze în jurisdicții unde aspectele legate de ESG sunt mai complexe”, subliniază Julian Kettle. Acesta a adăugat că este nevoie de sprijinul Guvernului pentru a ajuta companiile miniere să respecte aspectele referitoare la ESG și a putea produce în zone cu grad mare de risc, într-un mod care să fie acceptabil pentru consumatori. „Numai atunci va putea Occidentul să își asigure volume suficiente de materii prime necesare pentru a putea realiza tranziția energetică în intervalul de timp preconizat”, susține analistul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)