Comisia Europeană (CE) a adoptat recent o nouă agendă cuprinzătoare pentru competențe în Europa. Ea va contribui la realizarea primei priorități politice a CE intitulate Un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creștere și investiții prin abordarea a trei provocări presante ale economiilor actuale: lipsa competențelor adecvate pentru a răspunde necesităților de pe piața forței de muncă, transparența insuficientă a competențelor și a calificărilor, precum și dificultatea de a anticipa și de a prevedea necesitățile în materie de competențe.

Noua agendă pentru competențe în Europa a fost promovată în contextul în care, potrivit unor studii, aproximativ 70 de milioane de locuitori ai continentului nu au suficiente competențe numerice, de citire și de scriere, iar 40% din populația UE nu dispune de un nivel suficient de competențe digitale. Aceste persoane sunt astfel expuse unui risc ridicat de șomaj, de sărăcie și de excluziune socială. Pe de altă parte, 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competențe adecvate pentru ca societățile lor să crească și să fie inovatoare. În același timp, foarte multe alte persoane, în special tineri cu înaltă calificare, ocupă locuri de muncă ce nu corespund talentelor și aspirațiilor lor. Totodată, prea puține persoane au mentalitatea și competențele antreprenoriale necesare pentru a-și începe propria afacere și a se putea adapta în permanență la cerințele dinamice de pe piața forței de muncă.

„Noua agendă pentru competențe în Europa vizează să îmbunătățească predarea și recunoașterea competențelor, de la cele de bază la cele superioare, precum și competențele transversale și civice și, în cele din urmă, să stimuleze capacitatea de inserție profesională. Ea urmărește, pe de o parte, ca nimeni să nu fie exclus, iar pe de altă parte, ca Europa să stimuleze competențele de vârf, care sunt motorul competitivității și al inovării”, precizează reprezentanții Executivului de la Bruxelles.

Estimările Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) arată că o creștere cu un punct procentual a competențelor intermediare în rândul populației adulte ar putea spori rata de creștere a PIB-ului pe cap de locuitor cu 0,99 puncte procentuale. Conform celor mai recente previziuni ale Cedefop în materie de competențe, dacă nu se iau măsuri suplimentare, ponderea persoanelor slab calificate în rândul populației adulte active în UE va fi de 18,6% în 2020 și de 16,6% în 2025.

Pentru a contribui la soluționarea problemelor legate de competențe, CE va lansa o serie de acțiuni care vor aborda aceste probleme, vor spori vizibilitatea competențelor și vor ameliora recunoașterea lor la nivel local, național și la nivelul UE atât în școli și universități, cât și pe piața forței de muncă. Concret, Comisia propune 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Patru dintre acestea au fost lansate zilele trecute:

● o garanție de competențe, al cărei scop este să-i ajute pe adulții cu un nivel scăzut de competențe să își îmbunătățească șansele de a obține și de a menține atât locuri de muncă bune, cât și o bună calitate a vieții. Prin intermediul garanției, persoanele în cauză ar trebui să fie ajutate să dobândească un nivel minim de competențe de citire și de scriere, numerice și digitale și, dacă este posibil, un set mai larg de competențe care să le permită să obțină o calificare corespunzătoare învățământului secundar superior sau o calificare echivalentă. Garanția de competențe ar trebui să fie implementată de statele membre în funcție de circumstanțele naționale;

● o revizuire a Cadrului european al calificărilor (CEC), care va face mai ușoară comparația între calificările obținute în diferite țări și îi va ajuta pe cursanți, lucrători și angajatori să înțeleagă mai bine ce știe și ce poate să facă un candidat la un loc de muncă. Versiunea revizuită a CEC va facilita, de asemenea, compararea și înțelegerea calificărilor resortisanților din țările terțe;

● Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, care invită statele membre să facă schimb de bune practici, să elaboreze strategii cuprinzătoare referitoare la competențele digitale pe bază de obiective și să includă competențele digitale la toate nivelurile de educație și formare profesională. De asemenea, oferă mai mult sprijin coalițiilor naționale care conectează autoritățile publice cu părțile interesate din cadrul întreprinderilor, din sistemul de educație și formare profesională și de pe piața muncii, inclusiv cu partenerii sociali. Coaliția va contribui la dezvoltarea unei mari rezerve de talente digitale și va echipa cetățenii din Europa cu competențe digitale adecvate;

● Planul de cooperare sectorială în materie de competențe este o inițiativă care vizează o mai bună corelare a competențelor în anumite sectoare. El va sprijini crearea unor parteneriate pentru competențe sectoriale în industrie și în servicii și va transpune strategiile sectoriale pentru următorii 5-10 ani în acțiuni de identificare a competențelor necesare și de dezvoltare a unor soluții concrete, cum ar fi crearea de parteneriate între întreprinderi, sistemul de educație și cercetare sau promovarea acordurilor de recunoaștere a calificărilor și a certificatelor sectoriale. Planul va contribui la mobilizarea și coordonarea actorilor-cheie din sectorul economic, la stimularea investițiilor private și la încurajarea unei utilizări mai strategice a programelor de finanțare europene și naționale.

Celelalte șase acțiuni vor fi lansate către sfârșitul acestui an și în 2017:

● un instrument de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe, care să permită, de timpuriu, identificarea competențelor și a calificărilor și determinarea profilului acestora în cazul solicitanților de azil, al refugiaților și al altor migranți;

● o revizuire a cadrului Europass, care va oferi o gamă mai largă de instrumente și servicii prin intermediul unui instrument online ușor de utilizat care să servească la facilitarea alegerilor în materie de profesie și de studii. Europass va oferi instrumente precum cel de redactare a unui CV pentru documentarea competențelor și a calificărilor, instrumente gratuite de autoevaluare și informații cu privire la competențele și calificările din întreaga Europă;

● promovarea învățământului profesional și tehnic (VET) ca primă alegere prin multiplicarea oportunităților cursanților VET de a dobândi experiență învățând la locul de muncă și prin promovarea unei mai mari vizibilități a rezultatelor bune ale VET pe piața forței de muncă;

● o revizuire a Recomandării privind competențele-cheie. Astfel, Comisia va propune statelor membre să revizuiască Recomandarea din 2006 în domeniu pentru a o alinia la transformările economice și sociale care au avut loc în ultimii zece ani. Revizuirea va continua să sprijine o înțelegere comună a unui set principal de competențe-cheie necesare pentru a lucra și a trăi în secolul 21 și va promova introducerea acestor competențe în programele de educație și de formare și în strategiile naționale în materie de competențe. De asemenea, aceasta va oferi sprijin pentru a descrie, a dezvolta, a evalua, a valida și a compara mai bine competențele-cheie și competențele asociate acestora, în medii educaționale formale, non-formale și informale. Se va acorda o atenție deosebită promovării competențelor antreprenoriale (stimulând oamenii să fie mai creativi, mai proactivi, mai orientați către valorificarea oportunităților și mai inovatori), inclusiv promovării politicilor pentru ca toți tinerii să aibă o experiență antreprenorială practică înainte de terminarea studiilor. Între timp, Comisia a elaborat două cadre specifice pentru a asigura o înțelegere comună și a promova competențele digitale (DigComp) și competențele antreprenoriale (EntreComp) ale cetățenilor;

● o inițiativă privind monitorizarea absolvenților de studii superioare, în vederea îmbunătățirii informațiilor despre modul în care evoluează absolvenții pe piața forței de muncă. Feedback-ul din partea absolvenților și cu privire la aceștia, la locurile lor de muncă și la carierele lor este, într-adevăr, foarte important pentru universități, colegii și administrații publice. Acesta oferă informații referitoare la tipurile de locuri de muncă pe care le au absolvenții, la tendințele de pe piața forței de muncă și la punctele forte și punctele slabe ale programelor de învățământ. De asemenea, acest feedback face parte din informațiile și orientările de care potențialii studenți și familiile acestora ar trebui să beneficieze înainte ca studenții să decidă ce anume aleg să studieze. Acest tip de informații se colectează în unele state membre, însă nu în toate și, în plus, se colectează în moduri diferite. Prin inițiativa menționată se va intensifica, la nivelul UE, cooperarea în vederea furnizării unor informații de mai bună calitate și mai comparabile referitoare la locurile de muncă pe care le dețin absolvenții, la cât de ușor își găsesc ei de lucru și la modul în care își folosesc competențele și cunoștințele dobândite;

● o propunere de aprofundare a analizei și a schimbului de bune practici privind modalitățile eficace de oprire a exodului creierelor.

Costuri

Pentru dezvoltarea competențelor în perioada 2014-2020, prin fondurile structurale și de investiții europene (Fondul Social European – FSE și Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR), se vor injecta peste 30 de miliarde de euro. Programul FSE poate oferi fonduri de sprijin pentru implementare la nivel național de până la 79 de miliarde de euro, alocate unor axe prioritare din domeniul educației, al formării profesionale și învățării pe tot parcursul vieții, al incluziunii sociale și al ocupării forței de muncă. O evaluare inițială a programelor operaționale FSE arată că statele membre vizează să includă peste 8 milioane de persoane slab calificate numai în cadrul axei prioritare educație și formare profesională.

Programul Erasmus+ sprijină, de asemenea, dezvoltarea competențelor în domeniul educației și formării, cu un buget de aproape 15 miliarde de euro. Costurile de implementare a garanției de competențe vor varia de la o țară la alta, în funcție de mai mulți factori: proporția forței de muncă slab calificate din populația adultă, gradul deficitului de competențe din acest grup, opțiunile pentru implementare în materie de politici la nivel național, precum și anvergura dispozițiilor și a infrastructurii deja existente. (Al.R.)