Interviu cu Sabina Urecheanu, președintele Filialei CECCAR Teleorman

Alexandra Rizea: Vă rugăm să treceți în revistă principalele etape ale carierei dvs. care pot constitui surse de interes pentru toți cei care doresc să se autodepășească.

Sabina Urecheanu: Asemenea tuturor copiilor, am fost deseori nevoită să răspund, de timpuriu, la veșnica și, în același timp, una dintre cele mai dificile întrebări adresate de cei maturi, și anume: „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Mai târziu, întrebarea s-a metamorfozat în formula „dacă ar fi s-o iei de la început în profesie, ce ai face?”

Sunt convinsă că răspunsul dvs. este așteptat cu interes de cititori.

Poate că îi voi surprinde. Afirm categoric că nu m-aș abate, sub nicio formă, de la parcursul meu profesional. Adică m-aș înscrie tot la Liceul Economic Administrativ din Roșiorii de Vede. Aici, pur și simplu, m-am „îndrăgostit” de meseria pe care o practic și astăzi. Dascălii de aici, mai ales cel de contabilitate, au reușit să-mi inoculeze ideea că drumul meu profesional, menit să corespundă și aspirațiilor mele personale, este acela de a-mi însuși meseria de contabil. A devenit, în timp, o opțiune, un mod de a gândi și de a acționa care a impus tenacitate și perseverență.

Sigur, viața oferă, în diferite etape, multe oportunități care se pot concretiza în opțiuni. În cazul dvs., cum s-a manifestat acest proces?

Într-un anumit sens se poate vorbi și despre „o mână a destinului”. Așa că nimic mai firesc decât să dau examenul de admitere, în anul 1974, la Facultatea de Științe Economice din Craiova. Aici s-a făcut – ca să spun așa – joncțiunea între aspirațiile din adolescență și tinerețe prin alegerea categorică a profesiei. Am absolvit facultatea cu media 10 la examenul de diplomă, ceea ce, potrivit practicilor de atunci, mi-a permis să aleg, ca loc de muncă, una dintre cele mai mari unități industriale din județul Teleorman, respectiv Întreprinderea de Aparataje și Accesorii Alexandria. Aici am lucrat, în calitate de economist contabil, timp de opt ani. Am lucrat efectiv în cadrul serviciului financiar-contabil, parcurgând toate etapele formării ca specialist în domeniu, de la contabilitatea de gestiune, trezorerie până la analiza de sinteză a postcalculului și, ulterior, la antecalculul prețurilor de contractare a produselor firmei. În condițiile specifice perioadei la care mă refer, întreprinderea în care lucram, cu peste 5.000 de salariați, asemenea altora din județ și din întreaga țară, s-a afirmat și ca o „școală” pentru specialiști în diverse domenii, inclusiv în privința formării cadrelor de conducere în alte unități economico-sociale din județ. Astfel, am ajuns ca în 1986 să fiu promovată contabil-șef la o altă unitate importantă a județului: fosta DCA – Direcția de Colectare și Achiziții Teleorman. După această etapă din parcursul meu profesional, în 1990, am fost promovată șef al Serviciului bilanțuri în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Teleorman. Bineînțeles, procesul de tranziție spre economia de piață și-a pus amprenta asupra formării mele profesionale, elementul cel mai important constituindu-l posibilitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra economiei județului, în evoluția acestuia de-a lungul multor ani.

Din câte cunoaștem, activitatea în economia reală a creat și premisele extinderii ariei de preocupări, tot în consonanță cu etapele tranziției la care v-ați referit.

Așa este, în intervalul 1998-2004 mi-am desfășurat activitatea ca șef de serviciu financiar-contabil și, ulterior, contabil-șef la Bancpost Alexandria. Cu alte cuvinte, am avut posibilitatea să cunosc, din interior, și un segment al sectorului bancar, ceea ce, neîndoios, m-a ajutat foarte mult în exercitarea profesiei. Anul 2004, la care m-am referit, a marcat și începutul activității mele în calitate de expert contabil, membru al CECCAR. Am debutat cu expertizele contabile, apoi mi-am constituit firma proprie, prin care am reușit să am drept clienți numeroși agenți economici din județ.

Se poate lesne constata că parcurgerea etapelor amintite de dvs., atât în sectorul public, cât și în cel privat, atât în economia reală, cât și în cea nominală, a reprezentat un atu demn de luat în seamă. Din această perspectivă, cum evaluați legătura dintre aspirațiile personale și interesul public?

Aspirațiile mele au cunoscut, la rândul lor, un parcurs determinat nemijlocit de activitățile pe care le-am desfășurat. În acest sens sunt de consemnat atât elemente specifice ariei de acțiune, cât și unele cu caracter mai general. De aceea pot să afirm că, odată cu vârsta, am devenit din ce în ce mai chibzuită și mai realistă în alegerea jobului, tinzând spre ceea ce reprezintă performanța, sau, cu alte cuvinte, aspirația spre  jobul „perfect” pentru mine. Cum s-a putut vedea, m-am dedicat profesiei contabile cu profunda convingere că, dacă o voi exercita la cote tot mai înalte, vor fi satisfăcute aspirațiile mele profesionale și, de ce nu, componentele lor materiale vor fi satisfăcute aproape automat, în condițiile în care acționez așa cum îmi dictează conștiința, pe fundamentul cunoștințelor și responsabilității. În acest fel am făcut legătura dintre aspirațiile personale și interesul public. Practic, ceea ce reprezintă obiectul activității noastre impune asumarea responsabilității față de interesul public, respectiv față de toate părțile angajate în activitățile desfășurate în primul rând la nivel de întreprindere: acționari, salariați, furnizori-creditori, bănci, buget, investitori, stat și organismele acestuia, salariați, public etc.

Ați folosit sintagma „în primul rând”. Înseamnă că urmează alte componente, la alte niveluri, inclusiv în privința ariei de cuprindere, sub aspect civic.

Neîndoios așa este, deoarece noi acționăm pe o piață care are dimensiuni locale, județene, regionale, naționale și, în ultimii ani, europene. Pornim, desigur, de la un client, apoi prestăm servicii pentru un număr mai mare de utilizatori care, pe piață, se află în relații cu alți agenți economici și, astfel, avem de-a face cu numeroase conexiuni care vizează interesul public. Bineînțeles, tocmai aceste conexiuni reprezintă sfera de activitate a Filialei CECCAR Teleorman, respectiv indică aria de cuprindere, nivelul și intensitatea angajării civice. Nu există în realitate o contradicție între aspirația personală, profesională și satisfacerea interesului public generat de produsul furnizat clienților noștri atât timp cât principiile deontologice sunt o călăuză permanentă.

Ce rol atribuiți – pe baza experienței dvs. – conceptului de „echipă” și cum apreciați colaborarea cu colegii din filială?

Aș începe răspunsul cu un citat care îi aparține lui Andrew Carnegie – cel mai bogat om din lume în 1901: „Munca în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee comună, capacitatea de a direcționa realizările individuale spre obiectivele organizaționale. Este sursa ce le permite oamenilor obișnuiți să atingă rezultate neobișnuite”. Această viziune este cu atât mai importantă în prezent cu cât complexitatea și diversitatea problematicilor cu care ne confruntăm, fie ele și numai la nivelul unei filiale a CECCAR, nu pot fi surmontate decât punând în valoare potențialul individual și al echipei în vederea furnizării unor soluții viabile și bine argumentate. Învățăm fiecare de la fiecare și rezultatul nu va fi o sumă aritmetică a experienței fiecăruia, ci unul potențat cu valoare sinergică superioară. Atunci când am fost aleasă ca președinte al filialei, în 2010, am găsit în Consiliu colegi foarte bine pregătiți profesional, bine intenționați, cu care am colaborat și colaborez foarte bine în realizarea dezideratelor comune. Așadar, apreciez că pe parcursul celor șase ani de experiențe și acțiuni comune – și sper că și în continuare – colaborarea în cadrul echipei a fost și este din ce în ce mai bună, așa cum o confirmă rezultatele pe care le obținem.

Ca o continuare a ideilor pe care le-ați expus, vă rugăm să vă referiți la principalele concluzii desprinse din dezbaterile profesionale pe care le organizați sistematic atât pentru îmbunătățirea activității Filialei CECCAR Teleorman, cât și pentru întărirea legăturilor cu autoritățile locale în vederea atingerii obiectivelor comune care privesc dezvoltarea economico-socială a județului.

Prin ceea ce facem și ne propunem să facem, confirmăm ceea ce se știe încă din cele mai vechi timpuri, și anume că prin contabilitate se disciplinează viața economică, la toate nivelurile. Se conștientizează tot mai mult în societate că, prin intermediul contabilității, se măsoară și se consemnează meticulos activitatea, inclusiv la nivelul unui întreg popor, exprimată în limbajul rece, dar deosebit de relevant al cifrelor. Aici intervine capacitatea profesională a economiștilor contabili de „a încălzi limbajul rece”, de a-l face accesibil contractanților lui. Cu fiecare prilej al dezbaterilor profesionale s-au desprins clar concluzii de ordin practic. Printre acestea, aș menționa:

▪ Necesitatea de a ne pregăti profesional continuu, nu numai prin abordarea problematicii pur contabile, ci și prin lărgirea spectrului de preocupări care vizează tehnologia informației, matematica, statistica, fiscalitatea, tehnica bancară, economia în general etc.

▪ Lărgirea paletei de servicii oferite clienților noștri, prin includerea analizei economice de diagnosticare a poziției financiare a fiecărui întreprinzător și formularea, pe această bază, a propunerilor de „tratament” corespunzător. Un bun analist, fie și dintr-o privire sumară asupra datelor de sinteză cuprinse în situațiile financiare, își poate da seama de „suferința” și/sau de potențialul entității economico-sociale, venind în întâmpinarea necesităților acesteia cu servicii de consultanță aprofundate.

▪ Poziția ocupată de un profesionist contabil în cadrul fiecărei entități cu care a contractat ținerea contabilității este, într-un anumit sens, similară directorului economic, respectiv rolului de participant activ la afacerea întreprinzătorului, de confident, de contributor efectiv la bunul mers al afacerilor. Implicit, prin asemenea contribuții suntem implicați în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială a județului.

Cum se materializează aceste orientări în relațiile cu ceilalți participanți la realizarea respectivelor programe?

Având la bază comandamente comune, dorința de a dezvolta și consolida relațiile de colaborare, ne-am îndreptat atenția și asupra unei bune comunicări cu toate instituțiile publice, punând accentul pe relațiile cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, Tribunalul Teleorman, Casa Județeană de Pensii, ITM și cu alte structuri administrativ-teritoriale. Am acționat și acționăm pentru îmbunătățirea colaborării cu beneficiarii de expertize, în mod deosebit cu Tribunalul Teleorman și IPJ Teleorman, care au dat curs tuturor solicitărilor noastre. De asemenea, cu prilejul diverselor întâlniri profesionale, am invitat câte un reprezentant al instituțiilor menționate pentru a ne face mai bine cunoscuți, pentru a atesta potențialul nostru participativ. Bineînțeles, și reciproca este valabilă: am dat curs tuturor solicitărilor venite din partea reprezentanților acestor instituții.

Pornind de la elementele prezentate, ce „învățăminte” se desprind pentru tinerii profesioniști contabili?

Sunt convinsă că trebuie să rețină, înainte de toate, că profesia pentru care au optat le oferă satisfacții materiale și spirituale deosebite atât timp cât acționează cu bună-credință, punându-și în valoare cunoștințele în interesul clienților, în cadrul legal existent, la nivelul celor mai înalte cerințe etice ale societății. Tinerii noștri colegi conștientizează într-o măsură tot mai mare faptul că exercită o profesie liberală, precum și responsabilitatea ce le revine din practicarea unei profesii în interes public. Această profesie exercitată în cadrul organizat conferit de CECCAR se poate constitui într-o veritabilă „centură de siguranță”, în condițiile actuale și ale viitorului previzibil, pentru a face față unor realități în continuă schimbare, cu oportunitățile și riscurile aferente.

Pe baza a tot ceea ce ați relevat, a concluziilor desprinse din lucrările Congresului Profesiei Contabile desfășurat în toamna anului trecut, care sunt principalele direcții de acțiune pe care dvs. personal și conducerea Filialei CECCAR Teleorman, în ansamblu, vi le propuneți pentru acest an și într-o perspectivă mai largă?

Vă rog să-mi permiteți să formulez răspunsul pe „puncte”. Principalele direcții de acțiune pe care atât eu, cât și conducerea Filialei CECCAR Teleorman, în ansamblu, ni le propunem pentru acest an și într-o perspectivă mai largă vor viza:

▪ Asigurarea că publicul consumator de servicii contabile are o bună percepție asupra calității serviciilor prestate de noi și armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor noștri, potrivit exigențelor formulate la Congres.

▪ O mai bună organizare a cabinetelor și firmelor de profil, precum și perfecționarea metodelor de lucru ale acestora.

▪ Întărirea solidarității profesionale în vederea promovării consecvente a intereselor breslei noastre, care sunt în consonanță cu interesele economiei, ale întregii societăți.

▪ Concentrarea forțelor și mijloacelor de care dispunem în vederea asimilării și promovării noilor tehnologii, potrivit principalelor tendințe ale erei digitale. Suntem convinși, în acest sens, că odată cu extinderea ariei de manifestare a inteligenței artificiale, raționamentul profesional va fi de neînlocuit.

Așadar, ca o concluzie generală, punem și vom pune un accent tot mai mare pe informatizare și robotizare deoarece suntem convinși că sunt benefice și pentru profesia contabilă, prin optimizarea timpului de lucru, dezvoltarea comunicării și transmiterea de informații necesare clienților noștri, precum și altor beneficiari.