O premieră în geografia literară: pagini celebre presărate pe străzi și clădiri
Numărul 4, 4-10 feb. 2020 » Eveniment
La 30 ianuarie a.c. a avut loc o prezentare a unei cărți care marchează o premieră în domeniul legăturilor dintre personajele literare și istoria localităților din țara noastră. Este vorba despre Dicționarul de locuri literare bucureștene, elaborat de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu. A fost un eveniment în adevăratul înțeles al cuvântului nu numai din perspectiva punerii în circuitul public a unei lucrări deosebit de interesante, ci și prin „descoperirea” unor momente din istoria mai îndepărtată și mai apropiată a Capitalei României, consemnată de cei mai mari scriitori ai noștri din toate timpurile.
Chiar dacă, deocamdată, este vizat doar Bucureștiul, putem considera că s-a deschis drumul spre elaborarea de dicționare despre locuri literare cel puțin în marile centre urbane ale țării. Este unul dintre motivele care se constituie și în argumente în sprijinul ideii de eveniment.
În contextul evocat, primul gând al multor concitadini se îndreaptă spre plăcile comemorative de pe numeroase clădiri care marchează atât existența unor monumente istorice, cât și a locurilor unde au trăit și au creat cei mai de seamă literați români, romancieri, nuveliști, poeți, critici și istorici literari. Este reconfortant, în drumurile noastre zilnice, să constatăm că nu numai turiști străini, ci și locuitori ai Bucureștiului, inclusiv tineri, se opresc în fața unor asemenea plăci comemorative, manifestându-și deschis satisfacția că au aflat câte ceva despre înaintași, despre cei care ne-au lăsat moșteniri inestimabile. Pe alocuri, acolo unde demolări impardonabile, precum cele din cartierul Uranus, au șters urmele unui trecut cu care avem tot dreptul să ne mândrim, s-au găsit soluții pentru a se marca existența și opera unor genii ale științei și culturii noastre naționale. Apoi, merită să reamintim că au apărut studii de specialitate referitoare la clădirile importante în care au avut loc evenimente cu adevărat de dimensiuni naționale, multe cu un larg ecou în lume.
Am readus în atenție toate acestea pentru a nu-i lăsa cititorului impresia că premiera despre care relatăm ar acoperi întreaga gamă de omagiere a unor fapte de seamă din trecut. Premiera se referă exclusiv la pagini memorabile din romane și nuvele în care personajele sunt identificate prin locurile în care au avut domiciliile și prin cele pe care le-au străbătut cu treburi sau, pur și simplu, pentru relaxare. Aici avem de-a face nu doar cu elemente de ordin strict documentar, ci și cu o zestre de sentimente inegalabile. Personajele celebre din opera lui Nicolae Filimon, Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Mircea Eliade, George Călinescu, Petru Dumitriu, Eugen Barbu (pentru a aminti doar câteva nume dintre sutele care pot fi menționate), unele inspirate din realități, altele reprezentând pure ficțiuni, și-au legat numele pentru totdeauna de cartiere, străzi și clădiri, precum Podul Mogoșoaiei sau Cuțarida, Obor/Moșilor, ori Mântuleasa, Dealul Spirii sau Apărătorii Patriei, Vergului și Ferentari, și enumerarea poate continua pe foarte multe pagini.
Dicționarul oferă numeroase surprize. Autoarele au identificat multe străzi și clădiri ale căror nume „vechi” nu permiteau localizarea. Nu este cazul să recurgem la consemnarea unor asemenea autentice dezvăluiri pentru a nu-i răpi cititorului plăcerea de a le cunoaște odată cu lecturarea cărții despre care vorbim. Este suficient să precizăm că, într-o primă instanță, autoarele au descoperit aproape 2.000 de asemenea locuri. Bineînțeles, s-a operat o anumită selecție, însă și ceea ce a urmat este cu adevărat captivant.
În concluzie, se impune a se sublinia că avem de-a face cu reconfirmarea unui tulburător adevăr: nu suntem noi înșine în toată plenitudinea capacității de a cunoaște de unde venim dacă nu găsim în trecut direcțiile spre care ne îndreptăm. Dicționarul de locuri literare bucureștene este, neîndoios, un îndreptar și din această perspectivă, deopotrivă personală și istorică.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național