Anul acesta, Ziua Culturii Naționale a înscris în programul principalelor manifestări, odată cu tradiționala adunare festivă de la Academia Română, organizată împreună cu Academia de Științe a Moldovei, numeroase premiere în cele mai diverse domenii ale creației artistice. A fost, astfel, o veritabilă demonstrație „pe viu” a marelui potențial al artei și culturii contemporane, cu o deschidere largă spre creațiile inovative, naționale și universale. Câteva exemple vor depune „mărturie” despre inepuizabilele resurse de care dispune – și în aceste sfere de activitate – țara noastră.

Toate instituțiile de cultură din București și din celelalte mari orașe ale țării au pregătit și prezentat spectacole orientate spre mai buna cultivare a valorilor acumulate de-a lungul timpurilor prin operele unor eminenți creatori din țară și de peste hotare. Astfel, Opera Națională din Capitală a prezentat, într-o concepție regizorală novatoare, capodopera enesciană Oedip, orchestrele Filarmonicii „George Enescu” și Radiodifuziunii au susținut concerte festive cu un repertoriu de excepție, cele mai importante muzee de pe întreg cuprinsul țării au vernisat expoziții cu prețioase documente și alte mărturii despre personalitățile care s-au înscris la loc de cinste în istoria României și s-au afirmat cu strălucire pe plan internațional. La rândul lor, casele de cultură și cele memoriale au găzduit concerte, recitaluri, precum și expoziții de artă plastică.

Dacă ne limităm, în cele ce urmează, la evenimentele muzicale, este suficient să enumerăm numele unor compozitori care au fost evocați la manifestările din Ziua Culturii Naționale. Va fi suficient pentru a ilustra un adevăr istoric de cea mai mare importanță. Este vorba, firește, despre situarea, pe primul loc, a lui George Enescu, precum și despre alți mari creatori precum Mihail Jora, Ioan Chirescu, Marțian Negrea, Sabin Drăgoi, Mihail Andricu, Theodor Rogalski, Sigismund Toduță, Paul Constantinescu, Anatol Vieru, Theodor Grigoriu, Tiberiu Olah, Pascal Bentoiu. Concertele au inclus cele mai reprezentative creații ale acestora.

Totodată, sunt de consemnat manifestările organizate în străinătate de filialele Institutului Cultural Român. La Stockholm, de pildă, a avut loc un concert de muzică românească, s-au deschis expoziții dedicate lui Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși, s-au prezentat documente de arhivă, filme și fotografii care au imortalizat momente de seamă ale vieții și operei unor români care au făcut parte din elita culturii mondiale.

Se poate, deci, aprecia că Ziua Culturii Naționale, instituită pentru cinstirea lui Mihai Eminescu, a reprezentat, și în acest an, un prilej de exprimare caldă a admirației și a recunoștinței față de înaintași, un spațiu larg de promovare a înaltelor valori cultural-artistice, naționale și universale, astfel încât, pe ansamblu, s-a constituit într-un eveniment de neuitat pentru zecile de mii de participanți din Capitală, din întreaga țară, precum și pentru numeroșii prieteni ai României de peste hotare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)