Este bine cunoscut că, atât la nivel central, cât și în teritoriu, CECCAR desfășoară ample activități pentru cunoașterea și folosirea celor mai noi tehnologii în vederea îmbunătățirii calității serviciilor contabile. Cu atât mai mult în pregătirea Congresului Profesiei Contabile se manifestă preocupările în sensul menționat. Este și motivul pentru care revista noastră informează operativ și continuu despre modul în care evoluează în special tehnologiile IT și cum sunt receptate în diferite medii, inclusiv în cele decizionale, stările de fapt și perspectivele erei digitale în România. Este firesc, în contextul dat, ca atenția să se îndrepte spre adolescenți și tineri, adică rezervorul de specialiști bine pregătiți în domeniul IT.

Universul adolescenților – între online și offline

Școala de Valori și Departamentul de Sociologie din cadrul Facultății de Științe Politice, SNSPA, au realizat două cercetări sociologice în rândul elevilor de liceu (prima realizată la nivel național, cealaltă la nivelul municipiului București) cu scopul de a identifica practicile de consum cultural, de învățare și socializare în contextul utilizării tot mai intense a noilor tehnologii digitale.

Școala de Valori a realizat un studiu cantitativ, la nivel național, pentru a oferi o imagine mai clară asupra relației pe care adolescenții o au cu mediu digital. Cercetarea a identificat modalitățile în care elevii preferă să studieze și rolul pe care noile tehnologii îl au în procesul de învățare. De asemenea, studiul a identificat și planurile pe care adolescenții din mediul urban din România le au cu privire la parcursul lor educațional și viitorul lor pe piața muncii.

La rândul său, Departamentul de Sociologie din cadrul Facultății de Științe Politice, SNSPA, a realizat o cercetare cantitativă în patru licee teoretice din București (Colegiul Național „I.L. Caragiale”, Colegiul Național „Ion Creangă”, Colegiul Național „Spiru Haret” și Colegiul Național „Mihai Viteazul”), utilizând ancheta pe bază de chestionar autoadministrat. Scopurile principale ale cercetării au vizat: identificarea practicilor de utilizare a principalelor instrumente digitale, a autopercepției privind nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor digitale, percepția asupra timpului între offline și online, identificarea practicilor de petrecere a timpului liber, nivelul de cultură politică în rândul elevilor de liceu și percepția asupra succesului educațional.

Rezultatele acestor cercetări pot oferi o perspectivă asupra măsurii în care instituțiile formale și non-formale de învățământ sunt adaptate pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor educaționale și comunicaționale pe care elevii de liceu le au și pot contribui la sincronizarea pieței forței de muncă și, implicit, a angajatorilor cu nevoile și pregătirea elevilor de liceu, viitori agenți pe această piață.

⚫ Folosirea Internetului – între mediu de socializare și spațiu de învățare

Rezultatele studiului au arătat că cel mai utilizat mijloc de comunicare în masă de către adolescenții din România este Internetul. Peste 83% dintre aceștia îl utilizează zilnic, în timp ce 14,3% folosesc Internetul de mai multe ori pe săptămână. Doar 0,1% dintre respondenți declară că nu au acces la Internet, ceea ce înseamnă că rata de penetrare a Internetului în rândul elevilor de liceu din România, care studiază în mediul urban, indiferent de zona din care provin aceștia, este de aproape 100%.

Surprinzător – remarcă autorii cercetării –, peste 90% dintre adolescenți preferă comunicarea directă, față în față, cu prietenii. Totuși, cea mai mare parte a liceenilor din România utilizează rețele de socializare (îndeosebi Facebook) pentru a ține legătura cu prietenii, a urmări diverse pagini și a se menține la curent cu evenimentele care au loc în proximitatea lor. Aceștia petrec peste trei ore în mediul online utilizând rețelele de socializare și vizionând filme, seriale sau documentare. Totuși, aproximativ jumătate dintre aceștia utilizează Internetul pentru a consulta materiale folositoare în procesul educațional. Resursa online folosită de cei mai mulți adolescenți din țara noastră în scopul îndeplinirii sarcinilor școlare este reprezentată de site-ul Wikipedia. Aceasta este urmată, la o distanță semnificativă, de site-urile specializate unde pot fi găsite referate școlare, YouTube și bibliotecile online.

⚫ Viitorul, de la educație la profesie

Studiul mai relevă că majoritatea adolescenților din România (87,3%) doresc să urmeze o facultate după absolvirea liceului. Analizând preferințele acestora cu privire la domeniile în care intenționează să își urmeze studiile superioare, se poate observa că pe primul loc în topul preferințelor se plasează științele sociale, domeniu ce include facultăți precum Sociologia, Dreptul sau Comunicarea. Pe locurile următoare se regăsesc științele inginerești, științele medicale, științele economice și studiile militare, de informații, ordine publică și securitate națională.

În ceea ce privește țara în care își propun să-și continue studiile, autorii cercetării observă că puțin mai mult de jumătate dintre elevii de liceu doresc să rămână în țară, în timp ce 10,4% intenționează să urmeze o facultate în străinătate. Un sfert dintre respondenți sunt încă indeciși, fie cu privire la locul în care își vor continua studiile, fie în ceea ce privește continuarea studiilor.